Constanța: Edificiul Roman cu Mozaic, monument din secolele II-IV, este aproape de prăbușire. Consiliul Județean Constanța speră că va fi salvat cu fonduri europene

18

În anul 1959, în timp ce săpau fundația unui bloc în Piața Ovidiu, muncitorii au descoperit, din greșeală, Edificiul Roman cu Mozaic, un fost „centru comercial“ al fostei cetăți Tomis. Descoperirea a precedat o serie de săpături arheologice și studii în urma cărora specialiștii au concluzionat : cel mai vechi oraș încă locuit din România era reprezentat prin multe construcții ale lumii romane – amfiteatru, rețele stradale și canalizări, terme, apeducte, galerii subterane și sisteme de aducțiune, păstrare și distribuție a apei.

Complexul, din care face parte mozaicul roman construit în secolele II-IV d.Hr, era un centru comercial care încuraja dezvoltarea schimburilor comerciale și cultivarea relațiilor interumane într-un spațiu amenajat cu bun gust. Practic, acest complex simbolizează „certificatul de naștere“ al orașului Constanța. Din punct de vedere arhitectural, complexul era, pentru vremurile respective, un ansamblu modern și opulent, al cărui frumusețe era cunoscută în întreaga Europă. Aici, în complexul Edificiului Roman cu Mozaic, se pecetluiau căsătorii, se plănuiau războaie și se negociau afaceri între oameni veniți din toată lumea.

Complexul, orientat spre mare, era prevăzut cu 11 porți care erau deschise pentru toți cei care, poposiți la Tomis după lungile călătorii pe Marea Neprietenoasă (Pontos Axeinos/Pontus Euxinus), voiau să se odihnească, să se relaxeze cu un pocal de vin ori în terme.

S-a scris mult despre Edificiul Roman cu Mozaic, importanța acestuia și nevoia urgentă de reabilitare, au existat chiar și campanii ale societății civile sau jurnaliștilor locali prin care se cerea identificarea unor soluții prin care edificiul să fie salvat. Degeaba, însă. De la descoperirea sa, din urmă cu jumătate de secol, edificiul nu a fost niciodată reabilitat. După Revoluție, timp de 27 de ani, monumentul istoric a fost lăsat de izbeliște până când a ajuns în pericol de prăbușire, chiar dacă, pe pagina oficială a Consiliului Județean Constanța, instituție în subordinea căreia se află mozaicul, acesta apare la secțiunea ”Repere culturale”. Abia în anul 2016, la scurt timp după plecarea lui Nicușor Constantinescu de la conducerea Consiliului Județean Constanța, noua conducere a instituției a inițiat un proiect de restaurare ce urmează să fie depus pentru obținerea unei finanțări din fonduri europene. Prima sesiune de finanțare a fost ratată deoarece nu s-au obținut în termen avizlele necesare.

În cadrul ședinței Consiliului Județean Constanța din 22 noiembrie 2016 a fost adoptat proiectul de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici faza SF/DALI aferenți proiectului ”Restaurarea, conservarea, amenajarea și punerea în valoare a Edificiului Roman cu Mozaic”.

Horia Țuțuianu, președintele Consiliului Județean Constanța după alegerile din iunie 2016, a povestit, în cadrul unei campanii de salvare a patrimoniului local, despre problemele cu care instituția sa se confruntă, pornind de la legislația ambiguă și birocrația excesivă care blochează sau tergiversează accesarea fondurilor europene. Țuțuianu a declarat că obținerea certificatului de urbanism pentru Edificiul Roman cu Mozaic a durat 38 de zile lucrătoare, termen prea lung în cazul unor proiecte de anvergură aflate într-o cursă contracronometru pentru obținerea finanțării europene:

Ne confruntăm cu blocaje interinstituționale și condiționări legale ce nu sunt adaptate ritmului alert și flexibil, propriu finanțărilor europene. Aici este vorba în primul rând de sfera legată de obținerea avizelor de specialitate sau a altor documente obligatorii eliberate de alte instituții. De exemplu, obținerea Certificatelor de urbanism (CU) pentru Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (monument istoric de categoria A, n.red.) sau Edificiul Roman cu Mozaic s-a întins pe durata 22.07 – 06.09. 2016 (38 de zile lucrătoare), ceea ce pentru proiecte de o asemenea anvergură și importanță pentru comunitate, dar mai ales aflate într-o cursă contra cronometru pentru obținerea finanțării, reprezintă un obstacol suplimentar, care asemenea efectului domino antrenează întârzieri în lanț. Prin CU sunt solicitate avizele de specialitate iar procedurile pentru fiecare în parte sunt extrem de anevoioase. De exemplu, avizul de la Ministerul Culturii se obține în urma unor ședințe în cadrul comisiilor de specialitate ce se întrunesc o singură dată pe lună. În cazul Constanței, propunerea mai trebuie trecută și prin Comisia zonală (Direcția Județeană de Cultură) ce o trimite oricum la București întrucât nu este abilitată, conform legii, să acorde avize de specialitate pe monumente de clasa „A”. Obținerea avizului de mediu de asemenea poate să dureze foarte mult dacă proiectul este în sit Natura 2000 (cazul cetății Histria) și se dispune cumva derularea unei proceduri de impact de mediu ce se poate întinde până la 6 luni de zile”, a declarat Horia Țuțuianu.

Președintele CJC a subliniat și problema blocajelor la nivel administrativ și a dat din nou exemplul Edificiului Roman cu Mozaic: ”Ne confruntăm și cu blocaje la nivel administrativ. Spre exemplu, lipsa de asumare a aparatului propriu de specialitate al CJC (funcționarii publici) în derularea conform legii dar cu celeritate a diferitelor activități specifice. Un exemplu în acest sens sunt atribuirile directe ce în cazul MINAC (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, n.red.) sau al Edificiului cu mozaic s-au întins între 18.08 – 19.09. 2016, un interval temporal uriaș dacă avem în vedere acțiuni administrative similare derulate de către alte instituții din România”, a declarat Horia Țuțuianu, președintele Consiliului Județean Constanța, la sfârșitul anului 2016, în cadrul Campaniei #RecuperareaPatrimoniuluiPierdut – de salvare a patrimoniului cultural constănțean.

Foto: Andreea Pavel

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.