Documente ascunse, afaceri uitate. Trei proiecte otrăvite în Hunedoara

16
Există angajaţi în ministere care ascund documente – spune actualul ministru al Economiei, Costin Borc. Practica este însă una largă şi la nivelul administrației locale din România. „Cancerul”- după cum spun unii dintre aleșii hunedoreni care se confruntă cu problemele din administrație – se extinde și contaminează toate sectoarele.

Ascunderea documentelor reprezintă o practică în România. Informația nu trebuie să „transpire” și, de multe ori, proiectele implementate pe bani publici sunt dezvăluite în proporție de doar aproximativ 20 la sută. Nimeni nu știe exact pe ce au fost cheltuiţi banii, pentru că funcționarii publici și aleșii concentrează toată informaţia „la pachet”. Informarea publică reprezintă acel PERICOL PUBLIC de care ei trebuie să se ferească.

La capitolul „documente ascunse” pot fi cu ușurință încadrate investițiile din stațiunile montane din Valea Jiului care au înghițit sute de milioane de lei, însă nimeni nu știe exact ce s-a realizat din acești bani. Ba mai mult, DNA-ul a verificat la un moment dat toate cele trei proiecte despre care scriem, identificând nereguli ținute ascunse de ochiul publicului de aceiași angajați ai statului.

Proiectul din Parâng, milioane multe, informații puține

parâng

Dezvoltarea domeniului schiabil Parâng reprezintă un subiect despre care petroșănenii știu lucruri puține. Și trăznite, s-ar putea spune. Realizat în proporție de doar vreo 20 la sută, Parângul a înghițit bani mulți. Ce are de făcut un petroșănean care vrea să știe exact pe ce s-au dus banii? Să întrebe la primărie.

Dacă este cineva interesat, îi punem la dispoziție toate informațiile. Apoi poate merge în teren să verifice”, a declarat, luni, pentru GDD, Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul municipiului Petroșani.

Site-ul primăriei nu are o secțiune specială pentru proiectul Parâng din care omul de rând, plătitor de taxe și impozite să știe pe ce s-au dus banii, ce s-a făcut și ce mai este de făcut.

În urmă cu vreo șase-șapte ani, în cadrul unei vizite în Valea Jiului, fostul ministru Elena Udrea l-a avertizat pe primarul Tiberiu Iacob-Ridzi răspicat:

„Dacă vin şi în Parâng şi am aceeaşi surpriza ca în Pasul Vâlcan, mă voi supăra foarte tare”, spunea – la un local din Lupeni – Udrea, făcând referire la proaspăta (la acel moment) recepţie a telegondolei din Pasul Vâlcan.

ridzi

Vă amintiţi probabil avaria care a ţinut blocaţi turiştii în cabine, pe cablu. Între aceştia se afla şi ministrul Udrea. Surpriza a fost completată şi de faptul că „telegondola ducea spre nicăieri”. De atunci până acum, lucrurile nu au cunoscut o schimbare semnificativă.

Rămânând în Parâng, la finele anului trecut, reprezentanţii Primăriei Municipiului Petroşani au alocat peste 115.000 de lei la pentru două snow mobile şi două ATV- uri, într-un context în care proiectul turistic zace în hibernare.

Iubitorii muntelui spun că mijloacele de transport erau folosite în scop personal de oamenii de afaceri care sunt prinşi în proiectul Parâng, printre aceştia aflându-se şi Adrian Gărdean.

Atribuirea contractului s-a făcut prin încredinţare directă, către firma Kranz Eurocenter, cu care administraţia publică locală implementează proiectul de dezvoltare a domeniului schiabil în Parâng.

Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi spunea că ATV-urile şi snow mobilele sunt utile pentru deplasarea la munte a celor care administrează domeniul schiabil din Parâng, inclusiv ca să dea drumul la instalaţiile de transport pe cablu. Conform cifrelor oficiale, un singur snowmobil a costat 28.146 de lei, în timp ce pentru un ATV municipalitatea a cheltuit 29.628 de lei.

De precizat că, în ultimii ani, finanţarea îndrăzneţului proiect de dezvoltare a Staţiunii Parâng a fost ca şi inexistentă, iar puţinii bani alocaţi au venit cu mare greutate. Edilii recunosc că, fără implicarea Guvernului, proiectul nu poate fi realizat, însă în ultimii ani, după debarcarea ex-ministrului Elena Udrea, alocaţiile bugetare au venit cu foarte mare greutate şi au fost nesemnificative. În 2015, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a alocat Primăriei Petroşani 20.000 de lei destinaţi proiectului ce vizează dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng. Banii, extrem de puţini, au fost repede cheltuiţi pentru finalizarea lucrărilor de amenjare a bazinelor de apă, iar ministeriabilii promiteau că, în funcţie de alocaţiile bugetare anuale, pentru finalizarea acestui proiect în anii următori se vor încheia noi contracte de finanţare. Municipalitatea a mai alocat diverse sume din veniturile proprii, însă marile lucrări nu se pot realiza fără banii promişi de Guvern. Administraţia locală din Petroşani s-a împrumutat chiar pentru unele investiţii cuprinse în proiectul mare. Este virba despre TS3 telescaunul care pleacă de la hotelul familiei Gărdean/Avramescu și ajunge în Poieniță, zonă în care aceeaşi familie are, potrivit petroșănenilor care cunosc muntele, o altă cabană.

snowmobile

Proiectul pentru Parâng este extrem de îndrăzneţ şi vizează realizarea unui uriaş complex turistic pentru sporturi de iarnă, ce ar fi transformat staţiunea într-una dintre cele mai moderne din Europa. Lipsa banilor, care trebuiau să vină de la Guvern, a făcut, însă ca lucrările să se desfăşoare extrem de lent. Până acum, în cadrul proiectului au fost amenajate pârtiile de schi, bazinul de apă pentru instalaţiile de zăpadă artificială, au fost achiziţionate instalaţiile propriu – zise, tunurile de zăpadă, ratrakurile, echipamentele pentru pârtii, și fost construit noul telescaun.

Proiectul este atât de îndrăzneț încât a intrat și în atenția DNA. În 2012, procurorii DNA Alba Iulia au decis neînceperea urmă¬ri¬rii penale în cazul plânge¬rilor legate de dome¬niul schiabil din Parâng prin care administraţia locală era acuzată de fa¬vo¬ri-za¬rea unor firme în ca¬drul orga¬nizării procedurii de achi¬ziţie publică pentru execu¬ţia lucrărilor. Totodată, reclamaţiile vizau şi de¬con¬tarea unor sume nejustificate pentru o serie de lu¬crări din Parâng.

Licitaţia pentru realizarea lucrărilor cuprinse în proiect a fost câştigată de asocierea de firme Kranz Eurocenter Piteşti – Acomin Cluj şi Doppelmayer

„Un proiect de hotărâre de Guvern care vine de la un alt minister pentru a fi avizat la noi în minister și care e pierdut pe holuri, săptămâni sau luni de zile. Poate să ne lăudăm viitorului Guvern că am reușit să punem bețe în roate unui Guvern independent”, a spus vicepremierul.


Pasul Vâlcan, telegondola care pleacă de nicăieri pentru a ajunge niciunde

vulcan

Proiectul turistic din Pasul Vâlcan este și el unul la secret. Banii s-au cheltuit pentru construcția telegondolei, care acum are probleme cu terenul de la baza punctului de plecare, acesta plecând realmente la vale.

Primarul Gheorghe Ile spune și el că, dacă vreun vulcănean e interesat de proiect, poate obține toate informațiile de la compartimentul de investiții. Spre deosebire de Tiberiu Iacob-Ridzi, edilul de la Vulcan nu i-ar trimite pe curioși să constate realitatea și în teren.
”Nu pot spune că angajații au ascuns documentele de mine. Nu au cum, că se văd la plăți. Nu mi-aduc aminte să mă fii ocolit, ca să spun așa”, a completat Gheorghe Ile.

primar vulcan
Foto: Gheorghe Ile

Investiția în telegondola de la Vulcan face obiectul unui dosar aflat pe masa procurorilor hunedoreni. Potrivit acestora, în cauză se efectuează cercetări după ce în urmă cu circa doi ani Corpul de Control al premierului, pe atunci Victor Ponta, a constatat mai multe nereguli în cazul telegondolei de la Vulcan.

Surse judiciare susțin că infracțiunile din acest dosar sunt complexe, raportul corpului de control arătând că telegondola a fost vândută și revândută, dar și că s-ar fi comis o deturnare de fonduri.

”Se fac verificări pe marginea celor constatate în urma controlului efectuat de Corpul de Control al primului ministru”, spun surse judiciare.

Dosarul a fost trimis inițial la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ajungând într-un final la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara.

În primăvara lui 2014, în urma controlului efectuat de Corpul de Control al Premierului la investiția realizată în Pasul Vâlcan au fost descoperite mai multe nereguli. Prin acel raport, administrația locală de la Vulcan, în frunte cu primarul Gheorghe Ile, a fost acuzată că a deturnat fondurile primite pentru studiile de fezabilitate din cadrul proiectului ”Modernizarea zonei turistice Pasul Vâlcan”.

Potrivit Corpului de control al premierului, banii ar fi fost alocați în alte scopuri decât cele pentru care erau destinaţi.

Potrivit aceluiași document, această faptă comisă de reprezentanții Primăriei Vulcan poate întruni elementele infracțiunii de deturnare de fonduri, fiind produsă o pagubă bugetului de stat, de peste 400 mii lei.

Tot administrația locală din Vulcan ar fi atribuit ilegat contractele pentru executarea lucrărilor. Corpul de Control arată că au fost încheiate două acte adiționale la contractul de lucrări, în valoare de 5.998.026,79 RON respectiv 2.191.973,21 RON, ambele fără TVA, pentru executarea unor noi investiții în cadrul proiectului. Adiționalele au fost încheiate fără să fi fost îndeplinite condițiile pentru circumstanțele imprevizibile. Mai pe românește, atribuirea s-a făcut direct, către Acomin-societatea care și-a adjudecat lucrările- și nu prin licitație deschisă sau restrânsă.

Gheorghe Ile susţinea atunci că toate înscrisurile din raportul Corpului de Control al primului ministru nu au decât scopul de a o ataca pe Elena Udrea, fostul ministru al Turismului.

Prin același raport, Corpul de Control al premierului, arăta că telegondola de la Vulcan a costat mai mult cu 7,47 milioane de lei. Acomin a vândut telegondola grupului Quasar după care a recumpărat-o la un preț mai mare și a vândut-o primăriei. Telegondola a fost cumpărată de Acomin din Austria la un preț de 21.477.211 lei. Acomin a vândut instalația de transport pe cablu către Quasar care a vândut-o apoi Quasar Industries. Într-un final Acomin a recumpărat telegondola la prețul de 28.163.749,24 lei- preț la care a fost vândută către Primăria Vulcan, rezultând o diferență de 7.478.545,90 lei, fără TVA.

Dan Faur, patronul Acomin, susținea, în mai 2014, că nu a încălcat legile.

Straja, stațiunea din Gala Bute

straja

Cea mai mare secretomanie în cheltuirea banului public a fost însă la Lupeni. Noroc cu DNA-ul care a dat iama-n primăria condusă pe atunci de Cornel Remseriță, că astfel lupenenii și locuitorii Văii Jiului, și nu numai, au putut afla cum s-au derulat investițiile din cadrul domeniului schiabil.

Potrivit DNA, Cornel Resmeriţă, fostul primar al municipiului Lupeni, şi Cristofor Alin Condoiu – la data comiterii faptei şef al Biroului de achiziţii şi investiţii din cadrul primăriei municipiului Lupeni, au fost trimişi în judecată pentru abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit. În schimb, omul de afaceri Miron Dorel Gărdean, la data faptei acţionar majoritar şi administrator al S.C. Termogaz Company S.A, frate al lui Adrian Gărdean (omul de la Aviaţia Utilitară) a fost acuzat şi trimis în instanţă pentru instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

„La data de 11 noiembrie 2011, inculpatul Resmeriță Cornel, în calitate de primar al municipiul Lupeni, la instigarea inculpatului Gardean Miron Dorel, a atribuit societăţii Termogaz Company un contract în valoare de 10.896.359,11 lei, finanţat cu fonduri ale Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, având ca obiect actualizarea proiectului tehnic şi executarea lucrărilor de alimentare cu energie electrică a Staţiunii turistice Straja. Acest contract a fost atribuit de inculpații Cornel Resmeriţă și Condoiu Cristofor-Alin cu încălcarea atribuțiilor de serviciu care le reveneau conform dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2006 privind achiziţiile publice, prin alegerea procedurii de negociere fără publicarea unui anunţ de participare și prin omisiunea de a estima valoarea contractului, fapt ce a dus la supraevaluarea prețului cu suma de 3.364.144,86 lei, sumă ce reprezintă atât un prejudiciu adus bugetului primăriei Lupeni, cât și un folos necuvenit obținut de SC Termogaz Company SA”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii anticorupţie.

În aprilie anul curent, Cornel Resmeriţă, Alin Condoiu – şeful Compartimentului Achiziţii din Primăria Lupeni şi omul de afaceri Miron Gărdean au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie, pentru abuz în serviciu, într-o cauză disjunsă din Dosarul “Gala Bute”, în care inculpată este şi Elena Udrea, fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului.

Dezvoltarea domeniilor schiabile din Straja și Parâng pare să fi depins de sumele pe care firmele care au câștigat licitațiile le dădeau fostului ministru al Turismului, procurorii anticorupție acuzând că Elena Udrea a luat mită de la Termogaz (Straja) și Kranz Eurocenter (Parâng). 10 la sută din plățile pe care le făcea ministerul de resort pentru Straja și Parâng se reîntorceau la ministrul care a făcut posibilă finanțarea celor două investiții.

Dositul documentelor se poartă și la Ministerul Energiei

Nu doar angajații din Ministerul Economiei sau cei din primării ascund informațiile. Moda este aplicată cu succes și la Ministerul Energiei, cel care are în „ogradă” Complexul Energetic Hunedoara.

Interesul americanilor de la Quintana a rămas blocat într-unul din sertarele ministerului, niciun funcţionar nefiind interesat să vadă dacă aceștia au sau nu intenții serioase în ceea ce privește falimentarul complex hunedorean. Se întâmpla la finele lui 2014, începutul lui 2015.

În 2016 a apărut un consorțiu interesat de CEH care a trimis un memorandum oficial Ministerului Energiei. Actul a fost pus la păstrare într-un sertar. Poate acelaşi.

Am fost la întâlnire cu reprezentantul unui grup de investitori care a depus deja, din 8.04.2016, un memorandum, adică o scrisoare de intenție, prin care propun la modul cel mai concret Guvernului României un parteneriat în participațiune în care ei să vină cu 500 de milioane de euro în prima fază, cu utilaje, pentru CEH. Oamenii ăștia nu au învârtit Globul Pământesc așa și au pus degetul pe Valea Jiului. (…) Domnul vicepremier Borc a întrebat-o direct pe Corina Popescu dacă știe de treaba aceasta. ”Da, știm”, așa într-o doară, de parcă era o cerere de audiență joi după-masa. Revolta mea a fost maximă când am auzit acest răspuns, această indolență incredibilă. Când știi că arde ceva în țara asta și vine cineva și rezolvă treaba să ții două săptămâni o hârtie, să nici nu te intereseze, să nu deschizi dosarul… ”, spunea, în aprilie, senatorul de Hunedoara, Haralambie Vochițoiu.

Rezultatele economice şi calitatea investiţiilor dau răspunsul corect şi complet pentru practicile istorice de care vorbeşte ministrul Economiei. Cuibul vrăjitoarelor din sectorul privat trebuie străjuit întotdeauna de armata statului.

Credit foto: Gazeta de Dimineață

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.