O căciulă de bani pentru plata unor „conflicte de interese în sine” menţinute în companiile de stat

13
Conflictul de interese care afectează companiile de stat, dincolo de interpretarea juridică rigidă sau dincolo de interpretarea actelor care reglementează integritatea, reprezintă un model de regulament intern pentru Ministerul Energiei.

Aşa că nu mai miră pe nimeni că un secretar de stat, de exemplu, este preşedinte sau membru al unui consiliu de administraţie / supraveghere.

Politica statului nu este una coerentă. O spun oameni care au lucrat sau lucrează pentru stat și care recunosc că Ministerul Energiei funcționează incoerent, încurajând şi legitimând conflictele de interese.

„Un conflict de interese clar vine din faptul că același minister are participații, majoritare chiar, la societăți care se concurează una pe alta. Dar atunci vine întrebarea dacă ar fi mai bine ca lucrurile să stea altfel, adică ministerul să nu mai fie parte în acestea și astfel să nu poată să influențeze deciziile acestora, să le lase să se concureze pur și simplu una pe alta”, a declarat, pentru GDD, Dan Agrişan, persoana care a experimentat calitatea de administrator special al Complexului Energetic Hunedoara, în prima etapă de insolvenţă ce a fost anulată de Curtea de Apel Alba Iulia.

Potrivit acestuia, problema decurge din faptul că ministerul e în toate companiile, însă crede că ar putea exista soluţii.

„Oamenii-s colegi, nici nu trebuie să fie aceeași persoană. Însă e nevoie și să îți numești oameni de la tine din minister dacă vrei să ai o coerență decizională. Există un Consiliu al Concurenței și o Curte de Conturi care nu lasă o companie de stat să o avantajeze pe cealaltă”, a completat Agrişan analizând conflictul de interese mult vehiculat în mass-media.

Dincolo de teorii, una dintre companiile statului – Complexul Energetic Hunedoara – a fost mereu fata vitregă a Ministerului Energiei. Întotdeauna din structurile de conducere ale CEH făceau parte personae din minister sau din alte companii ale statului care apărau în acelaşi timp „bucata mai mare” a unor societăţi direct concurente. În atare condiții, cum să fie apărat interesul CEH când oamenii statului numiţi la cârma acestuia reprezentau și interesele Petrom dacă ne referim la directorul din Ministerul Energiei, Mihaela Preda, care avea soţul director la Petrom, GDF Suez – dacă amintim de Aurelian Ghimpău care concomitant era preşedinte CA la CEH, membru în CA de GDF Suez şi ocupa în minister funcţia de secretar general în minister?

Complexul Energetic Hunedoara şi CONVERSMIN, companiile care îşi împărţeau factorii decidenţi

Complexul Energetic Hunedoara este compania de stat mereu aflată în cursă de supravieţuire pe piaţa de energie. CONVERSMIN este compania de stat care supravieţuieşte pe piaţa economică tocmai din programele de închidere a perimetrelor miniere. Cu toate acestea, cele două companii au fost coordonate de acelaşi creier, de aceeaşi persoană: IOAN STAMIN PURCARU.

Consiliul de Administrație al Complexului Energetic Hunedoara a fost condus, în perioada 2013-2014, de Ioan Stamin Purcaru, cel care era și director la Conversmin.

Agrişan nu poate nega aparenţele şi recunoaşte pentru „Gazeta de Dimineaţă” că Stamin Purcaru reprezintă  „un conflict de interese în sine”.

Cu toate acestea, nimeni nu și-a pus problema sau nu a sancţionat sabotajul economic generat tocmai de această definire neconvenţională a unui conflict de interese care conduce indubitabil la ineficienţă.
Fostul președinte al Consiliului de Administrație al Complexului Energetic Hunedoara, Ioan Stamin Purcaru, susține că din punctul lui de vedere nu a existat niciun conflict de interese.

„Nu, nu aveam cum să fiu în conflict. Nu am derulat activități cu CEH-ul. Puteam să și derulez (contracte-n.r.), dar să nu le semnez eu”, a declarat, pentru Gazeta de Dimineață, Ioan Stamin Purcaru.

Sursa citată nu vede în dubla calitate pe care a avut-o, cea de director Conversmin și președinte de CA la CEH, nici măcar un conflict din punct de vedere moral.

„Moral nu am închis eu 500 de mine în Țara Românească. Dacă vorbim de moral. În România sunt 11 Hotărâri de Guvern cu 556 de obiective miniere închise pe care nu le-a închis Purcaru. Lucrurile nu se derulează sau le închide cineva personal. Ca să închizi o mină, se închide prin Hotărâre de Guvern. Eu gestionez mine aprobate la închidere prin Hotărâri de Guvern, ceea ce cred că a fost politica statului român, nu a fost politica unei persoane fizice, care a avut la bază studii de fezabilitate ce au scos la suprafață necesitatea închiderii. Nu vă spun eu de ce și cum. Dacă vă uitați din 2007, ajutorul de stat a dispărut, iar majoritatea minelor erau sau funcționau cu ajutor de stat. Ei, din 2007 nemaiputându-se asigura acest ajutor de stat s-au căutat soluții și nu s-au găsit”, a completat Ioan Stamin Purcaru.

Potrivit sursei citate, CEH a ajuns în această situație din cauza ”politicilor statului”, Purcaru afirmând că a plecat pentru totdeauna de la CEH.

„Regret faptul că nu mi-am văzut de drum… am crezut că pot ajuta și cât am putut să știți că am ajutat”, a mai spus fostul președinte de CA de la CEH.

Purcaru a mai precizat că mai sunt peste 200 de mine de închis, plus monitorizarea, iar planul este până în 2040, condiții în care nu va finaliza el închiderea minelor.


Informaţii utile despre cei care au trecut pe la CEH şi neagă că ar fi călcat pe tărâmul conflictului de interese:

Dan Agrişan, fostul președinte al CA de la CEH, fost administrator special în prima perioadă de insolvență  a structurii energetice hunedorene a fost la Societea pentru Administrarea Participaţiilor din Energie (SAPE). Conform declaraţiei de avere din 17 decembrie 2015, Agrişan a încasat 58.000 de lei ca membru în CA la SAPE, dar şi 16.000 de lei ca membru al unei comisii constituite la nivelul Hidro Tarniţa, 7.900 de lei pentru o comisia de privatizare de la nivelul Electrica şi 4.700 de lei pentru o comisie din cadrul SAPE care se ocupa Electrica Muntenia Sud. La Tarnița, CEH a fost obligat de același stat să fie acționar rămânând, la un moment dat, singura companie care a și dat bani. Asta până când, anul trecut, fosta conducere a CEH a cerut ca societatea să fie retrasă din proiectul Tarnița din cauza lipsei disponibilităților bănești. CEH ar fi trebuit să plătească în total două milioane de euro.

Un alt membru al CA-ului de la CEH a fost și el reprezentant în mai multe foruri. Dan Codescu a încasat ca membru al comisiei IPP de la CEO 13.280 lei, și pentru că a făcut parte din comisia de privatizare a CEH 7522 lei. De la  SC ICSITPML Craiova unde este administrator special – compania fiind în insolvență – Codescu a mai luat 56.400 lei, iar ca membru CA la RATEN încă  29.700 lei.

Alexandru Prepeliță, consilier juridic în Ministerul Energiei, este cel de al treilea membru al fostului CA de la CEH. Prepeliță a făcut parte din CEH și anul trecut când a fost membru al comisiei de privatizare de pe urma căreia a obținut 12.860 lei. Prepeliță a fost și la CEO în comisia de privatizare de unde a încasat 40.759 lei, trecând și prin CA-ul de la Electrocentrale Constanța de unde a fost remunerat cu suma de 10.575 lei, Electrocentrale București – 29.341 lei de la CA și alte 15.876 lei din CA-ul de la Electrocentrale Titan.

Al patrulea membru CA este Victoria Lupu. Aceasta este însă și la Electrica Furnizare, anul trecut încasând de pe urma CA-ului 48.000 lei.

Ultimul membru al fostului Consiliuliu de Administrație de la Complexul Energetic Hunedoara, dar nu cel din urmă, este consilierul superior din minister, Cristina Irimescu. Aceasta a fost și anul trecut la CEH, făcând parte dintr-una din comisiile constituite degeaba la nivelul structurii energetice hunedorene de pe urma căreia a încasat suma de 30.200 lei.

Un alt fost președinte al Consiliului de Administrație al Complexului Energetic Hunedoara, Aurelian Ghimpău, a fost și el omul bun la toate. Declarația de avere completată de Ghimpău arată că acesta a încasat anul trecut ca și administrator/membru comisii în cadrul companiilor de stat 156.511 lei. De la CEH, Ghimpău a luat 71.950 lei, alți 29.560 lei obținându-i din poziția de membru CA la Energie România (fostul GDF Suez).

În CA-ul de la CEH a fost și Mihaela Preda care este soţia unui director din OMV Petrom.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.