În presa locală din România se întâmplă de ani buni un fenomen îngrijorător: se produce o captură a presei, în paralel cu intimidarea și anihilarea presei independente. Practic, liderii politici și conducătorii autorităților publice locale drenează banii publici prin agenți economici abonați la contractele cu statul, către publicații și ziariști de casă, care s-au transformat în agenți de imagine ai respectivilor lideri politici. De regulă, atacurile îndreptate împotriva jurnaliștilor independenți – care sunt marginalizați, amenințați, abuzați – nu depășesc limitele județelor.
Vom exemplifica cu situația prezentă în trei județe din România în care se conturează imaginea clară a abuzului puterii politice, exercitată asupra puținilor jurnaliști neaserviți puterii locale. Există cazuri aberante, în care jurnaliștii locului se luptă singuri cu puterea unui întreg sistem. Pentru început vă aducem în atenție situația din județele Teleorman, Vrancea și Vâlcea.
Teleorman
În județul Teleorman, publicația locală Liber în Teleorman dezvăluie de ani buni abuzurile caracatiței politice construite de Liviu Dragnea. Pentru că situația ziarului în cauză nu a putut fi controlată de oamenii partidului, s-a trecut la represiuni. Multe dintre ele constau în amenințări sau încercări de intimidare. Dincolo de asta, jurnalistelor Carmen Dumitrescu și Monica Vasilescu de la publicația Liber in Teleorman li se intentează periodic procese, care incumbă costuri cu onorariile avocaților, pentru a le descuraja să mai abordeze subiecte critice. Cu toate că cele două jurnaliste nu au pierdut niciun proces, aceste citări constante în fața instanței le produc o stare de neliniște cu privire la insuficiența resurselor materiale necesare apărării. După ce au fost chemate în instanță de diverși oameni politici și conducători de instituții publice, acum, jurnalista Carmen Dumitrescu este chemată în instanță de către fina primarului orașului Alexandria, Cristina Teodorescu. Aceasta solicită jurnalistei și publicației plata sumei de 120.000 de lei, după ce, în urma articolelor scrise în ziar, au apărut comentarii negative la adresa reclamantei. Mai mult, Cristina Teodorescu i-a chemat în fața Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării și pe cei care au comentat liber pe o pagină de Facebook, în mod negativ, la adresa sa. Procesul este încă în desfășurare.
Mai mult, cele două jurnaliste au fost agresate de paznicii casei fiului lui Liviu Dragnea, Valentin Dragnea. Cu toate că se aflau acolo pentru a realiza o investigație jurnalistică, cele două au fost bruscate de paznici, care le-au urmărit ulterior cu mașina prin oraș; în final, după ce jurnalistele au parcat din nou lângă casa respectivului, paznicii au început să lovească cu pumnii în mașina celor două.
De asemenea, activitatea ziarului a fost blocată după ce Liviu Dragnea a chemat mai mulți membri ai PSD Teleorman în cadrul unei ședințe și le-a solicitat să nu mai invite jurnalistele ziarului Liber în Teleorman la conferințe de presă și evenimente publice și nici să nu își mai exprime punctul de vedere cu privire la ce scriu cele două, sfătuindu-i să le ignore în orice mod cu putință și să le cheme doar în instanță, de câte ori este posibil.
În plus, Liviu Dragnea s-a și exprimat public în mod amenințător la adresa jurnalistei Carmen Dumitrescu, după ce a declarat în cadrul unei scurte conferințe de presă că: „Am văzut tot felul de detectivi, unii pârâți într-adevăr, vai de mama lor, mă iertați că vorbesc așa colocvial. Am văzut și o domnișoară care umbla liber prin Teleorman, care a făcut o mare analiză și o mare investigație. Mașina nu e a firmei unde este acționar fiul meu, este a lui personală.” Șeful partidului de guvernământ a făcut această afirmație după ce jurnalista Carmen Dumitrescu a dezvăluit faptul că mașina pe care Liviu Dragnea o conducea fără ITP era, de fapt, înregistrată pe firma fiului său, Romcip.
Vrancea
Un al doilea caz vine din Vrancea, unde Marian Oprișan a capturat presa locală și încearcă să anihileze vocile independente. Încă de la începutul activității de jurnalist, în 2003, Sebastian Oancea a fost luat în vizor de președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan. La mai puțin de un an după intrarea în presă, lui Sebastian Oancea i-a fost intentat un proces de calomnie și insultă (acte incriminate penal, la acea vreme), proces în urma căruia inițial jurnalistul a fost condamnat la 10 milioane amendă penală; în recurs, a fost achitat definitiv.
A urmat o serie de hărțuiri: declarații publice, precum „Sebastian Oancea ar trebui împușcat pentru ceea ce scrie”, dar și alte două procese, în solidar cu Ziarul de Vrancea, publicație la care lucra jurnalistul. Procesele au fost câștigate de jurnalist. Ultimul proces intentat vizează un articol publicat în publicația Vrancea 24 și preluat de presa națională, intitulat „Nababii contractelor pe bani publici: deputați, ziariști și sponsori la partid, cu probleme penale”. Oprișan îi cere jurnalistului daune de 200.001 lei, pentru presupuse prejudicii de imagine. Procesul a fost câștigat, în primă instanță, de jurnalist; la Tribunalul Brăila, Oprișan a făcut apel, iar procesul continuă la Curtea de Apel Galați, unde amândoi vor fi interogați de instanță.
Vâlcea
În Vâlcea, în publicația online Timpul de Vâlcea, jurnalista Claudia Diaconescu publică anchete și investigații despre administrația locală din județ. Publicația nu are venituri din publicitate: în județul Vâlcea, mass-media locală este susținută în principal de firme de construcții, abonate la contracte cu primăriile și Consiliul Județean.
Claudia Diaconescu are șase procese pe rol, pentru diferite anchete publicate în Timpul de Vâlcea, și trei procese închise, în care a câștigat.
În 30 octombrie 2018, Claudia Diaconescu a fost agresată verbal de primarul Mircia Gutău, în plenul ședinței de Consiliu al Primăriei Râmnicu Vâlcea. Primarul a numit-o „o rușine pentru presă”, subliniind: „mi-e scârbă de astfel de oameni”. Este de remarcat că nicio voce nu s-a ridicat în apărarea jurnalistei agresate verbal.
Adresăm jurnaliștilor independenți din presa locală românească rugămintea de a ne sesiza astfel de abuzuri la adresa independenței presei pentru o mobilizare eficientă împotriva acestui fenomen.