Născut în 25 aprilie 1959, Varujan Pambuccian a absolvit Facultatea de Matematică din cadrul Universității Bucureşti, iar în anul 2000 a devenit doctor în matematică în cadrul aceleiași instituții. Din 1996, de când este deputat, Varujan Pambuccian este angajat la plata cu ora în cadrul Facultății de Matematică.
Varujan Pambuccian ajunge pentru prima oară în Parlamentul României, ca reprezentant al Uniunii Armenilor din România, în 1996. Acest loc i-a fost cedat de Varujan Vosganian care, în același an, ajungea senator din partea CDR. În 1996, Pambuccian este ales liderul grupului parlamentar al minorităților naționale, funcție pe care o păstrează și astăzi, după două decenii. Parlamentarii armeni dețin președinția grupului minorităților din 1992. Din acest punct de vedere, Pambuccian este unul dintre deputații care se bucură de o influență importantă, având în vedere că nu de puține ori grupul parlamentar al minorităților a înclinat decisiv balanța votului în Legislativ.
În perioada celor șase mandate, Varujan Pambuccian s-a remarcat printr-o activitate notabilă în Parlament, cu numeroase luări de cuvânt și propuneri legislative, multe dintre acestea din urmă fiind transformate în legi. În total, în cei 20 de ani de deputat, Pambuccian a avut 462 luări de cuvânt în 369 de ședințe și 92 de inițiative legislative, o treime dintre acestea ajungând legi.
Vocea armenilor din Parlament, în tranziția României de la Est la Vest
Una dintre cele mai importante intervenții pe care Varujan Pambuccian le-a avut în calitate de lider al grupului parlamentar al minorităților a fost în ședința din 22 aprilie 1999, prezidată de Petre Roman. La acea dată parlamentarilor li s-a cerut să voteze pentru sau împotriva aprobării „cererii Alianței Nord-Atlantice de acordare a accesului nerestrictiv în spațiul aerian al României.”
România aspira la statutul de membru NATO și trebuia să decidă dacă va permite ca avioanele organizației, care bombardau Serbia condusă de Slobodan Milosevici, să survoleze teritoriul românesc.
În acest context, Varujan Pambuccian a fost o voce importantă în Parlament și a reprezentat acea parte din grupul minorităților care a votat pentru aprobarea cererii NATO:
„Primul lucru pe care îl am de spus este că ceea ce avem în principal în vedere este legat strict de avantajele pe care România trebuie să le aibe în această clipă, legat strict de garanţiile de securitate pe care România trebuie să le aibe şi că ceea ce considerăm că este cel mai important în acest moment este strict interesul naţional al României. Considerăm că idealul nostru de aderare la structurile euroatlantice trebuie asumat în totalitate, că noi nu ne putem asuma numai avantajele, fără să ne asumăm şi obligaţiile care decurg din aceasta. De aceea, o parte din grupul nostru parlamentar va vota acest document şi, cu permisiunea dumneavoastră, îi voi da cuvântul domnului Slavomir Gvozdenovici, care va reprezenta punctul de vedere al celeilalte părţi”.
Pe de altă parte, vocea lui Pambuccian s-a făcut auzită în Parlamentul României și în alte momente de cotitură în politica externă a țării. Spre exemplu, în Parlamentul României nu au existat discuții pe marginea genocidului armean până în anul 2004 (cu excepția unei intervenții palide a lui Varujan Pambuccian în anul 2001). Abia de atunci, în Parlamentul României încep adevăratele dezbateri pe marginea evenimentelor din 1915. Armenii sunt apropiați ai Rusiei prin tradiție istorică.
Pe de altă parte, dincolo de războiul diplomatic dintre România și Rusia din timpul mandatelor președintelui Traian Băsescu, acesta din urmă a pus pe jar și diplomația armeană, poziționându-se ferm în detrimentul Armeniei în conflictul din Nagorno-Karabah. Așa se explică poate că, în acest context, Varujan Pambuccian vorbește pentru prima oară clar și răspicat despre necesitatea unei rezoluții prin care parlamentarii români să recunoască existența unui genocid armean.
În declarația din 2015, Pambuccian reamintește că România ar trebui să recunoască genocidul armean, iar un an mai târziu, în 2016, în toiul conflictului din Turcia și în plină campanie pro-rusă, Pambuccian trece la un nivel superior al discursului vorbind cu fermitate despre „o problemă a armenilor din România”:
„Faptul că nu este recunoscut în Turcia (genocidul armenilor, n.red.), este o problemă a armenilor din întreaga lume. Faptul că nu este recunoscut încă de către Parlamentul României, este o problemă însă a armenilor din România. Şi cred că este datoria mea să reamintesc Parlamentului României, stat membru al Uniunii Europene, al cărui Parlament a recunoscut genocidul împotriva Armeniei, armenilor, că este un stat european în care armenii, de peste o mie de ani, au construit alături de români o istorie comună (…)”.
De 20 de ani, liderul grupului minorităților
Deputat ales în fiecare mandat din partea Uniunii Armenilor din România, candidează pentru al șaptelea mandat tot din partea UAR, afiliat grupului parlamentar al minorităților naționale. Varujan Pambuccian este liderul grupului minorităților începând cu 1996.
1996 – În primul său mandat, Pambuccian a făcut parte din Comisia pentru muncă şi protecţie socială (până în martie 2000), Comisia pentru buget, finanţe şi bănci (din martie 2000) și, foarte important, a făcut parte și din Comisia de anchetă privind modul de reglementare şi supraveghere a pieţei de capital de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare şi a pieţei monetare de către Banca Naţională a României, pornind de la constatarea stării de încetare de plăţi a FNI – SOV INVEST, precum şi pentru verificări la societăţile comerciale cu capital majoritar de stat şi la instituţiile publice implicate în cazul FNI – SOV INVEST.
2000 – Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor – Preşedinte, Comisia pentru elaborarea propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei, Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale.
2004 – Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor – Preşedinte, Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, a Preşedintelui României, alegerile autorităţilor administraţiei publice locale, finanţarea campaniilor electorale şi alegerea europarlamentarilor
2008 – Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României – Secretar, Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru avizarea propunerilor legislative depuse și elaborarea unei propuneri legislative privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului
2012 – Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României – Secretar, Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, propunerilor legislative privind modificarea Legii partidelor politice şi a Legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale – Secretar
2016 – Va candida din partea Uniunii Armenilor și va câștiga al șaptelea mandat de deputat, împlinind, la finalul acestuia, 24 de ani de activitate în Parlamentul României.