O dezbatere la Bruxelles la lumina zilei despre justiția în România

Comisia LIBE, condusă de socialistul Claude Moraes, a acceptat patru vorbitori din România invitați de diverse grupuri parlamentare: Gabriel Liiceanu solicitat de conservatori, Liviu Avram de populari, Attila Biro de verzi, Victor Alistar de socialiști, iar din partea guvernului ministrul justiției, Tudorel Toader.

Oalele s-au spart în capul greșit, fiindcă totul a pornit de la PSD care și-a construit strategia de îmbrobodire a Europei inclusiv prin dezbateri și ficțiuni răspândite pe multiple căi: diplomatice, politice, mediatice. Ce nu s-a putut împiedica, a fost prezența filosofului Gabriel Liiceanu care, printr-un discurs tranșant a pus punctul pe i: coaliția PSD-ALDE nu are niciun respect pentru valori, principii, democrație și cetățeni, de aceea va continua să atace sistemul justiției. Alocuțiunea sa, împreună cu descrierea pragmatică a jurnaliștilor Avram și Biro, au descris convingător nu doar criza ordonanțelor, ci și retrogradarea democrației de către guvernul actual.Un elogiu au adus oamenilor din stradă, din care 42 au participat la dezbaterea de la Bruxelles, atât Gabriel Liiceanu, cât și câțiva dintre europarlamentarii străini care au luat cuvântul.

Dacă imaginea României a fost afectată, atunci sigur au contribuit la asta Maria Grapini, europarlamentar, care a ținut să coboare nivelul cu o intervenție agresivă, cu acuzații de minciună la adresa unor vorbitori, Alistar, personaj mereu scos din pălărie de PSD, cu o condamnare de incompatibiliate la activ și însuși ministrul justiției care a criticat sistemul românesc cu legi stufoase și nu prea inteligibile.Va rămâne totuși în funcție fiindcă s-a străduit să apere OUG 13 sugerând că protestatarii n-au prea înțeles despre ce e vorba, că i-a deranjat inabilitatea guvernului de a da ordonanțe seara târziu. Gesturi de fidelitate a făcut ministrul Toader refuzând să dezvăluie presei dacă intenționează să îi sancționeze/demită pe procurorii șefi Lazăr și Kövesi.Tot fără răspuns a rămas și întrebarea devenită leit-motiv al zilei: „Ca om al legii, credeți că un condamnat penal poate să ocupe demnități publice?”.

României i se recomandă „modelul albanez”, fiindcă Albania a adoptat recent un pachet de legi anticorupție, cu sprijin european, care include și interdicția ca persoanele condamnate penal să ocupe funcții publice. Albania este țara candidată cu cele mai multe misiuni ale instituțiilor europene efectuate pentru a sprijini instalarea democrației. Dacă merge pe direcția pornită de actuala coaliție de guvernare, de a tempera lupta anticorupție prin decapitarea DNA și a Parchetului General, prin politizarea până la portar a instituțiilor statului, prin acordarea de noi privilegii și protecții clasei politice, și România ar putea fi vizată de misiuni de investigație. Asta a vrut PSD să împiedice, prin propunerea unei dezbateri, care să eludeze fondul problemei. Nu a reușit.

Gesturi simbolice și flash-moburi la fața locului au marcat prezența grupului de protestatari venit la Bruxelles de la București, Timișoara, Cluj, Galați și diasporă, invitat de LIBE la inițiativa europarlamentarilor Monica Macovei și Marian-Jean Marinescu. Dotați cu un steag imens al Uniunii Europene, desfășurat în fața Parlamentului European, cu pancarte și insigne #rezist, tinerii s-au întâlnit cu europarlamentari străini cărora le-au explicat cum stau lucrurile, în limbi de circulație vorbite fluent, în contrast cu frangleza unor miniștri care ne fac de râs când ies din țară. #Rezist va deveni o platformă civică la care se lucrează deja, o mișcare dinamică și atentă, iar un grup din Brașov lucrează la un proiect de lege concordant cu punctul 8 din Proclamația pentru România 2017: „Fără penali în demnitățile și funcțiile publice”.

Mai mulți protestatari cred că susținerea Proclamației ca program al democrației, cu principiul integrității în centru, este mai important decât formarea unui partid. Formulat lapidar, documentul rezumă voința legitimă a celor peste 600 000 de oameni, care au exersat în stradă „profesia de cetățean”:

1. Niciun guvern, indiferent de coloratura politică, să nu mai repete vreodată „Ordonanța 13”.
2. Transparență în administrație prin e-guvernare.
3. Avocatul poporului să fie ales direct de cetățeni.
4. Cetățenii să poată sesiza direct Curtea Constituțională.
5. Depolitizarea funcțiilor publice și ocuparea lor doar prin concurs.
6. Membrii Guvernului să nu fie și parlamentari.
7. Eliminarea avizului parlamentar pentru cercetarea penală a guvernanților.
8. Fără penali în demnitățile și funcțiile publice.