S-a semnat în 2 august la Timișoara documentul care parafează un proiect comun al Aradului și Timișoarei de a forma prima zonă metropolitană din țară. Ținta este un pol urban cu un milion de locuitori, pentru a completa triunghiul cu Budapesta și Belgrad. Gazdă a fost Universitatea de Vest. Aparent, acordul semnat de edili stinge rivalitatea tradițională dintre cele două orașe vestice, care s-au bătut zeci de ani pentru atenție și finanțare guvernamentală. Parteneriatul pus pe hârtie angajează administrațiile județene și municipale în elaborarea unui Master Plan de dezvoltare regională, coordonarea investițiilor strategice, viziune integrată asupra priorităților zonei de creștere metropolitană.
Textul rezoluției este formulat în termeni pe cât de avântați, pe atât de puțin pragmatici, într-o abundență de marcaje simbolice ca „reformă”, „performanță”, ”viitor”: „Împreună, două mari orașe cosmopolite, Arad și Timișoara, pentru o nouă Metropolă Europeană competitivă, în vestul României! Un model multipolar de dezvoltare integrată, axat pe performanță și specializare inteligentă, capabil să valorifice oportunitățile și să genereze standarde ridicate de trai, prosperitate și competitivitate internațională printr-o abordare partenerială în folosul cetățenilor!”. Documentul promite, în esență, o viață mai bună pentru arădeni și timișoreni prin dezvoltare socio-economică și teritorială comună, favorizarea științei și tehnologiei, ca viitor brand al zonei, creșterea conectivității nu doar în zona de dezvoltare metropolitană, ci și în regiune și pe continent etc.
La întrebarea Inițiativei pentru o Justiție Curată despre vulnerabilitățile planului comun, cei doi edili au dat răspunsuri paradoxale. Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, a aratat cu degetul către clasa politică fiindcă „vorbim de acest parteneriat din 2007, iar clasa politică nu a reușit să-l ducă spre final. Trebuia să fim o forță în 2013-2014, când doar eu am participat la guvern să apăr acest ITI, care însemna 800 de milioane de euro pentru cele două comunități. Clasa politică trebuie să coboare de la lucrurile punctuale, mici, aducătoare de voturi imediate, la proiectele mari, vizionare”. Răspunsul primarului Nicolae Robu, cu un gest în sus, a indicat „decidenții” din toate structurile politice și administrative. Paradoxul stă în faptul că ambii liberali sunt politicieni și decidenți, conducând forurile zonale ale PNL în Arad și Timișoara, precum și șefii administrațiilor locale, așadar decidenți cu puteri depline. Gh. Falcă se află la al patrulea mandat de primar, iar Nicolae Robu la cel de-al doilea, după un mandat de senator. Ca în poveste: și călare și pe jos, și înăuntru și afară.
