Susținătorii memoriului consideră că aceste modificări promovate de Ministrul Justiției (în special, reorganizarea Inspecției Judiciare, ca structură cu personalitate juridică în cadrul Ministerului Justiției, numirile la vârful justiției – procurorul general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al DNA, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai Parchetului de pe lângă ÎCCJ și ai DNA, precum și procurorul șef al DIICOT și adjuncții acestora -, regimul răspunderii magistraților, modificările sistemului de recrutare a magistraților – limita de vârstă – 30 de ani – pentru admiterea la Institutul Național al Magistraturii și cerința vechimii în altă profesie juridică de minimum 5 ani, menținerea bugetului instanțelor judecătorești la Ministerul Justiției, precum și înființarea în cadrul PÎCCJ a unei direcții specializate având competența exclusivă de efectuare a urmării penale pentru faptele săvârșite de către judecători și procurori, indiferent de natura și gravitatea acestora) încalcă flagrant Mecanismul de cooperare și verificare, rapoartele sale constante și fundamentele unei magistraturi firești într-un stat democratic.
Totodată, magistrații care și-au însușit memoriul arată că, deși avizul Consiliului Superior al Magistraturii nu este, potrivit legii, unul obligatoriu, acesta nici nu poate fi nesocotit, desconsiderat, jurisprudența recentă a Curții Constituționale a României dezvoltând și accentuând în mod deosebit o nouă dimensiune a dispozițiilor art.1 alin.(5) din Constituție (”În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”), în sensul atașării conținutului său normativ a principiului colaborării loiale între instituțiile și autoritățile statului. Prin urmare, inclusiv normele legislative ce prevăd avizul Consiliului Superior al Magistraturii trebuie interpretate în spiritul loialității față de Legea fundamentală și obligației autorităților publice de a aplica Mecanismul de cooperare și verificare (așa cum rezultă din jurisprudența Curții Constituționale, în aplicarea art.148 din Constituție) şi a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru.
Contrar datelor vehiculate în presă, numărul total de judecători și procurori în funcție în România este de 6979, iar nu de 9000. Acesta rezultă din listele cu locurile ocupate și vacante la data de 04.10.2017, pentru procurori, respectiv la 01.09.2017, pentru judecători, afișate pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.[1]
La datele amintite, existau:
– 4944 posturi de judecător pe schemă, excluzând ICCJ (125 de judecători), din care 4362 posturi de judecător ocupate, excluzând ICCJ (în funcție 119 judecători).
– 2969 posturi de procuror prevăzute + 49 posturi din fondul de rezervă prevăzute, din care 2514 posturi de procuror ocupate + 30 posturi din fondul de rezervă ocupate;
În consecință, conform situaţiei publicate de Direcţia de Resurse Umane a CSM, totalul posturilor ocupate în magistratura română la 1 octombrie 2017 era de 7025 (judecători și procurori, inclusiv ICCJ). Dintre aceștia, atragem atenţia asupra faptului că 46 de magistrați (25 de judecători și 21 de procurori) au fost eliberați din funcție ulterior, potrivit decretelor publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 782/03.10.2017, respectiv în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798/09.10.2017, numărul de posturi ocupate fiind în prezent de 6979, în cadrul instanțelor și parchetelor din România.[2]
În consecință, voința de netăgaduit a majorității magistraților, pe care, conform susținătorilor memoriului, Guvernul României (din care face parte și Ministrul Justiției) nu o poate nesocoti într-un stat membru al Uniunii Europene, converge în sensul înlăturării oricăror dubii privind deturnarea acestui proiect în defavoarea magistraturii, impunându-se retragerea sa imediată, Ministrul Justiției eșuând în dezvoltarea unui dialog concret, efectiv, cu magistrații, Consiliul Superior al Magistraturii, asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, pentru a îmbunătăți cadrul legislativ, după efectuarea studiilor de impact cuvenite și după prezentarea unor motivări serioase și credibile referitoare la modificările propuse, în scopul modernizării justiției, în acord cu Mecanismul de cooperare și verificare.
Inițiatorii memoriului înțeleg să facă cunoscut și faptul că se primesc în continuare adeziuni.
Mai jos sunt redate mai multe statistici relevante, cu precizarea că acurateţea datelor este limitată de modalitatea în care s-a realizat centralizarea, conform listei complete ataşate:
O parte dintre inițiatorii memoriului
Dragoş Călin, judecător, Curtea de Apel Bucureşti
Ionuţ Militaru, judecător, Curtea de Apel Bucureşti
Claudiu Drăguşin, judecător, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti
Sorina Marinaș, judecător, Curtea de Apel Craiova
Anca Codreanu, judecător, Tribunalul Covasna
Costin Andrei Stancu, judecător, Curtea de Apel Pitești
[1] Pentru procurori, a se vedea pagina web
https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=56fee185-6f12-497b-a2be-80f68f73d9b4|InfoCSM [accesată ultima dată la 10 octombrie 2017], iar pentru judecători, detalii la pagina web https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=b0a7e369-8007-4da4-9c2e-313ab0e61f43|InfoCSM [accesată ultima dată la 10 octombrie 2017].
[2]A se vedea locurile vacante pe pagina web https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?PageId=278&FolderId=4402 [accesată ultima dată la 10 octombrie 2017].
Comments 1