La intrarea în Galaţi dinspre Tecuci, în dosul unor construcţii dezafectate, zace în anonimat, la mai puţin de-un kilometru de groapa de gunoi a oraşului, „cel mai înaintat pinten de apărare în zona de nord-est a Imperiului Roman, o fortificaţie romană de început de mileniu I, aşezată pe o dava (cetate dacică)”. Aşa descrie directorul Muzeului de Istorie din Galaţi, prof. Cristian Căldăraru, „singurul monument istoric din Moldova istorică atestat din secolele II-III după Hristos” – situl arheologic Tirighina-Barboşi, înscris pe Lista Monumentelor Istorice. Rezervaţia arheologică se suprapune peste o alta, paleontologică: fosile de moluşte de acum 400.000 de ani.
Încă de la 1836, profesorul ieşean Gheorghe Săulescu – cel care, mânat de scrierile lui Dimitrie Cantemir şi Grigore Ureche, a efectuat primele cercetări aici – constata cu tristeţe că fostul Castellum, castrul roman şi oraşul de la poalele acestor fortificaţii, constituiau cariera de piatră a Galaţiului şi-a Brăilei. Extinderea localităţii Barboşi, construirea căii ferate peste aşezarea civilă romană, cu piatră şi pământ dislocate din sit, ridicarea popasului turistic (acum abandonat) şi nepăsarea autorităţilor de după ’90 au adus monumentul în stare de precolaps.
Cercetările arheologice care s-au facut până acum în sit, au scos la iveală „comori”. De exemplu, un vestigiu unic în România: o ţiglă romană cu un cap de bour şi un şarpe incizate, artefact care ar confirma ipoteza lui Săulescu: aici a fost vechea capitală a Moldovei. Tot aici s-a descoperit mormântul „Innocens” ( „Nevinovatul” – nume dat celor botezaţi în Hristos), inscripţionat pe o fibulă de aur găsită lângă rămăşiţele celui care a purtat-o, un daco-roman creştinat.
27 de ani de nepăsare
Primăria municipiului Galați are în proprietate 30.035 de metri pătraţi din cei circa 75.000 mp cât are situl, restul fiind proprietate privată. Potrivit legii, instituția a avut şi are obligaţia de a delimita, semnaliza, proteja, conserva şi asigura paza monumentelor istorice aflate în proprietatea sa.
Ce a făcut Primăria din 1990 şi până acum pentru conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a sitului arheologic?
„Nu avem cunoştinţă despre lucrări de conservare în perioada 1990 – 2017”, se arata într-un răspuns trimis de instituție la solicitarea noastră.
Motivul invocat de-a lungul timpului este lipsa banilor, insă primăria nu a făcut nici măcar lucruri de bun-simț, care nu necesită sume foarte mari: să asigure paza monumentului, să împrejmuiasca incinta și să igienizeze locul.
Mai mult, autoritatea locală a aprobat de-a lungul timpului lucrări care au distrus monumentul.
Printr-o hotărâre de Consiliu Local votată în 2003, care prevedea „împrejmuirea şi demolarea construcţiilor de la piciorul Castrului roman”, administraţia a permis realizarea unor structuri de beton armat care au agresat situl, stârnind un scandal la vremea respectivă. Acestea se află în continuare în sit.
Direcţia pentru Cultură Galaţi susține că a trimis zeci de adrese în care reclama degradarea monumentului istoric şi luarea de urgenţă a măsurilor de conservare, însă fără niciun rezultat.
„S.O.S. Tirighina-Barboşi”
Pe 1 octombrie 2009, pe promontoriul de la Tirighina, lângă Castrul roman, autorităţile locale şi şefii instituţiilor de cultură au semnat Memorandumul „S.O.S. Tirighina-Barboşi” care-şi propunea să „redea situl arheologic românilor” stabilind măsuri clare de protejare şi valorificare monumentului istoric. De atunci însă nu s-a făcut nimic concret.
În august 2010, la Tirighina se juca paintball, situl fiind plin de pete şi bile colorate.
În mai 2013, Direcţia pentru Cultură reclama executarea, fără autorizaţii, a unor excavaţii în sit, iar Poliţia Locală a precizat că este vorba despre „persoane neidentificate care căutau fier vechi”.
Situl, ecologizat cu ajutorul voluntarilor
Situl a fost ecologizat de două ori in 2014, cu ajutorul voluntarilor de la cele două universități gălățene, de la școli și licee și ONG-uri, la inițiativa Direcției pentru Cultură, fiind strânse circa 160 de tone de deșeuri. Primăria a contribuit cu utilaje.
Profitând de curăţenie, Direcţia pentru Cultură a iniţiat şi organizat „Antiquitas Rediviva”, manifestare devenită festival anual, prin care, cu ajutorul asociaţiilor de reconstituire istorică, dacii şi romanii, hunii şi sarmaţii, au fost readuşi la viaţă. La fiecare dintre cele trei ediţii, castrul a avut parte de sute de vizitatori!
Deși inițiativa este una bună, sunt voci care spun că situl ar fi avut mai degrabă nevoie de salvare decât de spectacole!
În 2014, Direcţia pentru Cultură Galați a cerut includerea sit-ului în lista patrimoniului mondial UNESCO, insă a primit un răspuns tranşant de la Institutului Naţional al Patrimoniului: „Nu se poate vorbi de o includere pe lista tentativă UNESCO a sitului arheologic atâta timp cât zona arată aşa cum arată!”.
Planuri de conservare pe fonduri europene
În iulie 2016, Primăria Galaţi a a anunțat că va pune în valoare situl arheologic Tirighina – Barboşi printr-o finanţare europeană de 4,5 milioane de euro, în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020.
Autoritățile erau convinse că vor obţine banii europeni: „După obţinerea avizului de la Ministerului Culturii, Comisia de Arheologie şi Comisia de Monumente Istorice, depunem cererea de finanţare. Sperăm ca până la 15 noiembrie 2016 cererea să fie acceptată, şi – cu ajutorul lui Dumnezeu şi al Ministerului Fondurilor Europene – poate până în februarie se semnează contractul de finanţare”, a declarat la vremea respectivă directorul Direcţiei de Proiecte şi Finanţări Externe din cadrul Primăriei Galați, Costel Hanţă.
La sfârşitul lui noiembrie 2016, primarul anunța însă că nu a primit aviz de la Ministerul Culturii pentru proiectul de punere în valoare a sitului.
„Am primit aviz negativ pe proiectul nostru de la Tirighina. Ministerul Culturii nu-l consideră de importanţă istorică! Cred că e un proiect care moare în faşă”, a explicat primarul Galaţiului, Ionuţ Pucheanu.
Proiectul a fost avizat favorabil de Comisia Naţională de Arheologie, dar nu a primit şi avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. Motivaţia? „Nu există bază de proiectare, în sensul că, mai întâi trebuie făcută o cercetare arheologică, după care se trece la etapa de restaurare şi valorificare”, potrivit informațiilor obținute de publicația noastră.
Cercetare arheologică de 305.830 de lei
În ianuarie 2017 primarul Ionuţ Pucheanu lansa pe Facebook un apel privind situl de la Barboşi: „Intenţia noastră de a dezvolta această zonă cu fonduri europene aproape a fost blocată de Ministerul Culturii. Aducând în proiect şi componenta practică a lucrărilor de cercetare, şansele pentru obţinerea acestei finanţări cresc. Soluţia, aşadar, o reprezintă reluarea cercetării arheologice”.
Primăria a organizat la începutul anului o licitaţie pentru „Servicii de cercetare arheologică preventivă prestate de muzee pentru situl arheologic Tirighina-Barboşi”, dar, în lipsa ofertelor, a fost anulată şi reluată! Pe 31 martie, Primăria a semnat cu Muzeul de Istorie contractul în valoare de 305.830 de lei cu TVA. În 60 de zile calendaristice, Muzeul trebuie să prezinte analiza sitului arheologic, în vederea identificării obiectivelor de intervenţie, iar pe baza rezultatelor cercetării proiectul, refăcut, să fie trimis Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice.
Pe 19 aprilie am fost la sit, dar n-am găsit pe nimeni deoarece Muzeul încă nu a obţinuse avizele pentru săpături.
Ministerul Culturii a dat avizul pentru săpături arheologice în sit abia la începutul lunii mai.
Deși este o operațiune migăloasă, cercetarea arheologică trebuie terminată la timp, ca primăria să poată pregăti dosarul pentru finanțare europeană.
Dacă Primăria va reuşi să depună cererea de finanţare şi va obține banii, soarta sitului arheologic s-ar putea schimba. Potrivit proiectului, banii europeni vor fi folosiți la: delimitarea şi ecologizarea sitului, împrejmuirea şi instalarea unor panouri indicatoare, consolidarea zidului din incinta castrului roman, punerea în evidenţă a traseului fortificaţiei romane, evidenţierea eventualelor complexe vechi, şi construirea unui muzeu de sit. Va mai fi amenajat un amfiteatru roman, pentru manifestări cultural-artistice, iar toată zona verde ar fi refăcută ca parc arheologic, cu drum de acces şi parcare.
Foto: Arhiva ziarului „Viaţa liberă”
Text: Anca Melinte
Comments 2