Câteva cifre din raport: în cazul DNA, există 111 primari cu probleme cu legea, iar 9 dintre primari au mai multe dosare. Cea mai mare parte provin din comune (peste 80), doar 5 din orașe și 24 din București și ale municipii. În cazul președinților de consilii județene, Nicușor Constantinescu (Constanța) are cel mai mare număr de dosare, urmat de Gheorghe Bunea Stancu (Brăila), Marian Bîgiu (Buzău) și Constantin Nicolescu (Argeș), cu câte 2 dosare.
Din datele ANI reiese că 347 de primari au avut probleme cu legea, iar 46 dintre primari au 2 sau mai multe probleme de integritate. Unii dintre primari au fost chiar de două ori în incompatibilitate sau conflict de interese.
Anul 2016 aduce pentru guvernanți două obiective importante legate de statul de drept: numirea de persoane la vârful sistemului de justiţie și organizarea alegerilor locale și parlamentare. În primul caz, trebuie asigurată stabilitatea și continuitatea, deci mai puține schimbări instituționale și selecția competentă și transparentă a unor persoane care pot livra performanță măsurabilă. În ceea ce privește alegerile, provocarea vine din faptul că o mare parte din primarii în funcție – mulți dintre ei cu probleme de integritate sau aflați în relații clientelare cu centrul – au șansa de a fi realeși pe baza votului într-un singur tur de scrutin. În ultimii patru ani aleșii locali au migrat pentru a primi resurse discreționare de la Guvern (vezi Harta Clientelismului EFOR) și sprijin politic, uitând de interesul cetățeanului sau de responsabilitatea față de comunitate.
În condițiile în care cetățenii care au ieșit în stradă și societatea civilă au cerut reîmprospătarea clasei politice, condițiile legale și intențiile partidelor politice dovedesc că acest ideal este departe de a fi atins. În schimb, revenirea la două tururi de scrutin ar deschide competiția politică.
Situația din Moldova a stagnat în ultimul an, iar nemulțumirile se reflectă prin protestele din stradă, la care participă cetățeni, noi forțe politice sau populiști. Deși Vlad Plahotniuc are 95% rată de neîncredere în opinia publică este cel care influențează evoluția țării. Situația Moldovei este cu atât mai dificilă cu cât donatorii externi au oprit sursele de finanțare. România rămâne una dintre puținele șanse ale Republicii Moldova, însă pentru a ne asigura că banii nu vor lua soarta miliardului de dolari dispărut, trebuie să impunem condiții clare legate de reforme. Cine le va monitoriza nu este foarte evident, însă este clar că societatea civilă din România și Republica Moldova va juca un rol important în implementarea unei reale Agende a Bunei Guvernări.
Descărcați raportul integral aici.
Vezi șiHarta Primarilor Clientelari
Acest raport a fost realizat în cadrul proiectelor Dezvoltarea Coaliției „Inițiativa pentru o Justiție Curată” , finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România și Consolidating the Clean Justice Initiative Coalition to strengthen the rule of law – monitoring and early warning tools, finanțat de Open Society Institute (OSI).
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE 2009 – 2014. Pentru informații oficiale despre granturile SEE și norvegiene accesațiwww.eeagrants.org
Proiectul Dezvoltarea Coaliției „Inițiativa pentru o Justiție Curată” (www.justitiecurata.ro) este implementat în parteneriat de Freedom House România, Expert Forum și Centrul Român de Politici Europene