751 de parlamentari europeni cheltuiesc anual, pe lângă salarii, aproape 40 milioane de Euro pentru cabinete, asistenți, călătorii, subzistență. Jurnaliști din statele membre, cel puțin unul din fiecare țară UE, au solicitat Parlamentului European informații despre felul cum sunt consumate aceste fonduri și cum sunt ele controlate. Răspunsul PE a fost dezolant: informațiile nu pot fi făcute publice fiindcă unele conțin date personale, iar în alte cazuri instituția nu deține documente justificative pentru alocațiile generale. Jurnaliștii au apelat la justiție. Individual au depus la Curtea Europeană de Justiție 29 de plângeri solicitând instanței să respingă refuzul Parlamentului European de a proceda transparent. În apărarea sa, PE a prezentat aceleași argumente pe care le comunicase anterior jurnaliștilor. „Pretextele principale au fost că volumul de muncă pe care l-ar necesita o asemenea dezvăluire depășește timpul pe care ni-l poate acorda instituția pentru a răspunde gratuit la o cerere. Șocant a fost să aflăm că PE nu deține chitanțele de la toate cheltuielile rambursate sau suportate. Adică europarlamentarii trebuie doar teoretic să respecte niște legi, fiindcă practic nu-i verifică nimeni”, a declarat pentru „Inițiativa pentru o Justiție Curată” jurnalista Crina Boroș, reprezentând România în proiect.
Motivarea refuzului o vedeți aici.
Este de înțeles consecvența grupului de jurnaliști în a obliga instituțiile europene de a fi transparente, fiindcă ele consumă banii cetățenilor celor 28 de țări afiliate. De fapt, ce plătește PE? În afara salariilor parlamentarilor în sumă de 6200 Euro după impozitare, sumă fixă, egală și publică, mai sunt cheltuieli de deplasare, întreținerea cabinetului parlamentar, asistenții și consilierii, o sumă de 4200 Euro pe an pentru participări la conferințe sau la evenimente pe bază de invitație. La acestea se adaugă bani de la grupul parlamentar pentru organizarea de evenimente.
Serviciile financiare ale PE nu dețin, într-adevăr, documente justificative pentru cabinetele parlamentare din țările membre: cei 4300 Euro alocați forfetar în fiecare lună se contabilizează în țară și nu se raportează la Bruxelles. În țară se plătesc taxele aferente. Controlul acestor cheltuieli îl poate face Curtea de Conturi Europeană, ceea ce nu se prea întâmplă.„Din 2009 Parlamentul European a cerut să facem conturi separate pentru banii de cabinet, să nu amestecăm suma în conturi personale, ceea ce eu am făcut”, a declarat Monica Macovei, europarlamentar român, adăugând că în bună parte demersul jurnaliștilor este justificat pentru a nu se ajunge la abuzuri. „S-au mai înăsprit regulile finaciare în ultimii ani și la Parlamentul European, totuși mai sunt încercări de a exagera. O formă de cheltuire a banilor europeni altfel decât sunt ei alocați este angajarea în țară a unui număr prea mare de asistenți, ceea ce sugerează că banii se duc la partid. Avem și noi exemplele noastre: Mircea Diaconu, Buda de la PNL, Negrescu de la PSD care au peste 10, uneori peste 15 asistenți. N-ai nevoie ca europarlamentar de mai mult de 2 până la 5 asistenți”, susține Monica Macovei.
Cele mai multe documente financiare se găsesc în posesia direcțiilor de buget ale PE, fiindcă salariile consilierilor și asistenților se asigură cu contracte directe, la fel deconturile pentru călătorii și hotel, iar motivația că e un volum prea mare de muncă pentru a le releva, în numele transparenței atât de invocate în Europa, este inconsistent. În cele din urmă, un europarlamentar îi costă pe cetățenii plătitori de taxe aprox.100 000 Euro pe an și contribuabilii au dreptul să știe ce se întâmplă cu banii lor. „Dacă tot ar fi să credem că banii sunt cheltuiți în mod onest și în afara oricărui conflict de interese, ce-ar fi să iasă în față câte un europarlamentar și să ajute PE la scăderea volumului de muncă prin a-și face singur cunoscute cheltuielile generale suportate de contribuabili. Ar scuti și Parlamentul European de cheltuieli de judecată. Indiferent de rezultatul final al acțiunii noastre în justiție, măcar am dovedit că încrederea în cheltuirea banului public de către o instituție menită să-i deservească pe cetățeni, dar care nu deține desfășurătorul distribuirii banilor încredințați, nu poate fi oarbă”, a conchis Crina Boroș, în dialogul nostru despre proiectul ”Europarlamentarii” care susține procesele intentate de jurnaliști. Casa de avocatură angajată de cei 29 de jurnaliști a relevat în cursul procesului de la Curtea Europeană de Justiție un aspect deloc îmbucurător și anume că datele personale ale funcționarilor și persoanelor contractuale din instituțiile europene sunt mult mai protejate decât cele ale cetățenilor obișnuiți, producând un dezechlibru între protecția datelor, libertatea de informare și dreptul de a fi informat.