Alchimiștii banilor publici din „Republica Mazăre” – incredibila poveste a construirii Pavilionului Expozițional Constața

Nicușor Constantinescu a reușit performanța de a transforma 4 milioane euro primite de la UE în 8,6 milioane euro cheltuite de la bugetul local. Prefacerea ocultă a banilor europeni primiți și pierduți în bani românești cheltuiți din buzunarul constănțenilor nu a produs elixirul tinereții, dar a făcut să apară Pavilionul Expozițional pentru nunți și botezuri. Ada Codău, jurnalistă la constantanoastra.ro, descrie formidabila aventură a alchimiștilor pe bani publici de la malul mării. Vom vedea că Păcală, plecat la târg cu doi boi și întors acasă cu o pungă, era doar un înaintaș nevinovat al baronilor locali.

Pavilionul Expoziţional Constanţa este, poate, investiţia cu cea mai tumultoasă poveste din mandatul de preşedinte de consiliu judeţean al social-democratului Nicuşor Constantinescu. Acest pavilion expoziţional a fost, iniţial, o investiţie în valoare de 4 milioane de euro fonduri nerambursabile, pe care Consiliul Judeţean Constanţa (CJC) le-a primit în 2004 şi pe care, doar un an mai târziu, le-a pierdut. În 2005, Uniunea Europeană cerea Guvernului român 1,2 milioane de euro pentru nerespectarea obiectivelor propuse în cadrul proiectului pavilionului. Tot atunci, Jonathan Scheele, şeful de la acea vreme al delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, care trăgea un semnal de alarmă în acest sens, era lăsat baltă – la propriu – de Radu Mazăre, pe atunci primar al Constanţei, şi de Nicuşor Constantinescu, preşedintele CJC, în cadrul unei conferinţe de presă tensionate, susţinută la Constanţa. Cum a fost pus, totuşi, pe picioare, acest pavilion? Cu bani din bugetul judeţului Constanţa şi din credite bancare contractate de CJC. Valoarea totală? 8,6 milioane de euro. Ce este astăzi Pavilionul Expoziţional Constanţa, ridicat din bani publici, banii constănţenilor? Loc pentru nunţi, botezuri, petreceri de 8 Martie şi alte chermeze. Când şi când, gazda unor târguri şi a unor expoziţii de feline.

Cum să întorci spatele unei finanţări nerambursabile de 4 milioane de euro

În 2004, Consiliul Judeţean Constanţa primea 4 milioane de euro fonduri nerambursabile, pentru construirea unui pavilion expoziţional în apropierea staţiunii Mamaia. După doar un an, ulterior demarării lucrărilor de construcţie a pavilionului şi a executării a aproximativ 20% din proiect, CJC invocă aşa-numite probleme la fundaţia clădirii şi decide suspendarea lucrărilor. Evident, urmările acestei decizii nu au întârziat să se facă simţite. Astfel, în iunie 2005, Jonathan Scheele, şeful de atunci al delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, vine la Constanţa pentru a lua pulsul lucrărilor, context în care anunţă că UE este nevoită să ceară Guvernului român 1,2 milioane de euro pentru nerespectarea obiectivelor propuse cu privire la construirea acestui pavilion expoziţional. Mai exact, pentru întârzierea lucrărilor, întârziere care, în viziunea oficialilor europeni, era de nepermis. La vremea aceea, gestul reprezentaţilor UE era o premieră. Era pentru prima dată când guvernul unui stat aspirant la statutul de membru al Uniunii Europene era somat să înapoieze o parte dintr-o finanţare nerambursabilă, din cauza nerespectării termenelor angajate.

Vizita lui Jonathan Scheele la Constanţa a făcut istorie, pentru că, în timp ce oficialul european sublinia, în timpul conferinţei, tocmai faptul că este primul proiect finanţat de UE care se suspendă din cauza beneficialului (Consiliul Judeţean Constanţa), Radu Mazăre, atunci primar al Constanţei, şi Nicuşor Constantinescu, preşedintele CJC, se ridică şi-l lasă baltă pe Scheele chiar în timpul evenimentului, trântind uşa. Ce pretext a invocat Constantinescu? Ei, bine, preşedintele CJC l-a acuzat pe şeful delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti de relaţii de prietenie cu fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, democratul Stelian Duţu. Neesenţial. Şi dacă ar fi fost aşa, Consiliul Judeţean Constanţa nu avea nicio scuză: tocmai arunca pe geam o finanţare nerambursabilă de 4 milioane de euro!

And the winner is… Erbaşu S.A. Bucureşti

Iniţial, contractul pentru construirea pavilionului fusese atribuit de comisia constituită la nivelul Ministerului Integrării unei firme turceşti. Odată pierdută finanţarea europeană, acest contract a picat, evident. Ceea ce n-a panicat deloc, dar deloc Consiliul Judeţean Constanţa, căci instituţia s-a repliat rapid şi, în iunie 2006, a aprobat o hotărâre prin care se angaja să continue ridicarea pavilionului expoziţional, fără ajutorul financiar al Uniunii Europene. În luna iulie a aceluiaşi an, în urma unei licitaţii, CJC găseşte un finanţator străin, pentru suma de 8,6 milioane de euro, returnabilă în 20 de ani. Aşadar, se împrumută.

În noiembrie 2007, CJC-ul desemnează, în urma unei licitaţii, constructorul pavilionului: celebra firmă SC Erbaşu SA Bucureşti. Pe 4 februarie 2008, instituţia condusă de Nicuşor Constantinescu aprobă o hotărâre prin care prevede „prelungirea perioadei de tragere a creditului contractat în baza Contractului de credit nr. 100129/5422/13.07.2006 până la data de 31 decembrie 2008”.

Pavilionul Expoziţional Constanţa e inaugurat de CJC în noiembrie 2008, cu doar trei zile înaintea alegerilor parlamentare. La eveniment participă, alături de celebrul tandem Mazăre-Constantinescu, cei mai mulţi dintre candidaţii PSD de la parlamentare, printre care şi deputatul de Constanţa Manuela Mitrea, soţia fostului ministru al Transporturilor, Miron Mitrea, condamnat la doi ani de închisoare cu executare, Antonella Marinescu, fost deputat de Constanţa şi, de asemenea, fost consul al României la Toronto, precum şi Cristian Zgabercea, fostul producător general al Televiziunii Române, trimis în judecată alături de Nicuşor Constantinescu. La momentul tăierii planglicii, mai marele judeţului se lăuda cum că pavilionul va găzdui spectacole, conferinţe naţionale şi internaţionale.

Cronica unui eşec anunţat

În 2009, ca urmare a unei hotărâri de consiliu judeţean, Pavilionul Expoziţional Constanţa devine proprietate publică a judeţului Constanţa, imobilul intrând în administrarea Fundaţiei Fantasio, poate cea mai cunoscută fundaţie din Constanţa. Lucrurile s-au derulat fără inconveniente, până când, în urmă cu un an, Cristinel Dragomir, vicepreşedintele CJC, anunţă că instituţia are ceea ce el a numit „o recomandare de la Curtea de Conturi” în sensul retragerii dreptului de administrare a pavilionului de către Fundaţia Fantasio. Mai exact, Dragomir declara, în octombrie 2014 că, potrivit Curţii de Conturi, această fundaţie nu poate administra pavilionul din moment ce nu este instituţie publică. Astfel, dreptul de administrare al fundaţiei a încetat în ianuarie 2015, moment de la care pavilionul a început să fie administrat de Consiliul Judeţean Constanţa.

În ceea ce priveşte Fundaţia Fantasio, numele acesteia apare şi în rechizitoriul dosarului în care preşedintele CJC şi Cristian Zgabercea, fostul producător general al Televiziunii Române, au fost trimişi în judecată. Conform rechizitoriului, Zgabercea, pe care toată lumea îl cunoaşte drept un apropiat fidel al lui Nicuşor Constantinescu, l-ar fi ajutat pe acesta din urmă să efectueze finanţări nerambursabile din bani publici către asociaţii şi fundaţii apropiate. O parte dintre fondurile CJC ar fi luat ilegal drumul Fundaţiei Fantasio, susţin procurorii DNA. Prejudiciul adus constănţenilor s-ar ridica la 18,4 milioane de lei, adică apriximativ 4 milioane de euro. Fundaţia Fantasio a fost înfiinţată pe 25 martie 2005, printr-o hotărâre a CJC, acţionari în fundaţie fiind Consiliul Local Municipal Constanţa (50%) şi Consiliul Judeţean Constanţa (50%).

La mai bine de zece ani de la demararea iniţială a acestui proiect, orice constănţean poate să constate în ce măsură investiţia este una reuşită. Sau, în ce măsură crede că acest pavilion expoziţional este un obiectiv de referinţă în Constanţa. La şapte ani de la inaugurarea sa, Pavilionul Expoziţional Constanţa găzduieşte extrem de rar câte un eveniment notabil. De regulă, aici au loc nunţi, botezuri, petreceri de 8 Martie, târguri, expoziţii de feline, dar şi întâlniri ale Partidului Social Democrat, atunci când există invitaţi de la Centru. Tot aici sunt organizate anual, din bani publici, Zilele Recoltei, un eveniment de calitate îndoielnică, numai bun pentru ca politrucii constănţeni să se remarce în şedinţe foto. Deşi a fost construit din bani publici, banii constănţenilor plătitori de taxe şi impozite, Pavilionul Expoziţional nu înseamnă mare lucru pe harta Constanţei, lucru care, evident, sfidează logica şi bunul simţ, atâta vreme cât, să nu uităm, el a fost iniţial o investiţie din fonduri nerambursabile. 4 milioane de euro cărora Consiliul Judeţean Constanţa le-a întors spatele.