După ce a analizat pe toate fețele dilema Galațiului (cum să treacă Dunărea, pe podul propus de CNADNR, sau prin tunelul dorit de primar?), Anca Melinte poposește preț de un articol pe faleza Dunării. Nu pentru o promenadă, așa cum fac de obicei gălățenii, ci pentru a trage un semnal de alarmă. Faleza o ia la vale și riscă soarta Atlantidei, avertizează jurnalista de la Viața Liberă.
Emblematică pentru oraşul Galaţi, Faleza Dunării riscă să ajungă precum Atlantida, sub ape. N-o spun alarmiştii de ocazie, ci specialiştii de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti care, în urma unei expertize, au conchis că multe zone de-a lungul Falezei prezintă deplasări destul de accentuate.
La fel de „emblematică”, atât pentru oraş cât şi pentru Faleză este „Falezogaura”, o surpare produsă în 2010 şi care a tot revenit, an de an, până a ajuns la cea de-a patra „ediţie”. Primăria municipiului Galaţi n-a stat, însă, cu mâinile în sân.
De la începutul acestui mandat, a cheltuit peste jumătate de milion de lei pe hârtii: proiecte, documentaţii de lucrări, şi expertize geotehnice având ca obiectiv Faleza Dunării.
Paradoxal, deşi Faleza are nevoie, înainte de toate, de consolidare, Primăria s-a grăbit să-i plătească un proiect de modernizare.
Bani cheltuiţi
În baza legii liberului acces la informaţiile de interes public, am cerut Primăriei municipiului Galaţi lista documentaţiilor de investiţii şi a expertizelor geotehnice pe care le-a plătit din iunie 2012 şi până acum. Pe baza datelor furnizate, am calculat că, de la începutul mandatului primarului Marius Stan şi până acum, municipalitatea a plătit 7 milioane de lei pentru: studii de fezabilitate, proiecte tehnice, caiete de sarcini, documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţii, documentaţii tehnice necesare pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii şi studii geotehnice. Dintre toate aceste hârtii iese în evidenţă, prin valoare şi situaţia paradoxală, documentaţia care vizează Faleza Dunării.
Potrivit datelor furnizate, Primăria Galaţi a plătit firmei Caro Serv Com SRL suma de 159.588 de lei pentru proiectul tehnic, caietul de sarcini, documentaţia tehnică şi documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii pentru modernizarea Falezei Dunării.Alţi 6.696 de lei i-a cheltuit pentru un studiu geotehnic pentru modernizarea Falezei, realizat de SC Geomar-For Consulting SRL.Documentaţia cu pricina nu a ajuns niciodată să fie aprobată în Consiliul Local pentru ca apoi să fie pusă în executare. Nu s-a făcut vreo licitaţie pentru a fi realizată deoarece municipalitatea a înţeles că Faleza pe care vrea să o modernizeze are nevoie mai întâi de o consolidare!
Falezogaura se (tot) întoarce
Cea care i-a zădărnicit Primăriei planurile ambiţioase de modernizare a Falezei a fost „Falezogaura”, o surpare pe care primarul Marius Stan a „moştenit-o” de la fostul edil, Dumitru Nicolae.
Povestea gropii de pe Faleză, zona „La Elice”, a început în februarie 2010, când s-a căscat un crater cu o adâncime de aproximativ zece metri. Expertizată, astupată şi răsastupată, groapa s-a reîntors în acelaşi loc în iunie 2011, apoi în martie 2012, şi, în fine, în aprilie 2013.
În această situaţie, Primăria a încheiat cu Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, un contract de servicii pentru o expertiză tehnică şi un studiu hidrogeotehnic cu privire la Faleza Dunării – zona Bulevardului Marii Uniri, Parcul La Elice şi zona blocurilor P. Documentaţia, pentru care Primăria a plătit 347.200 de lei, s-a realizat într-un an, iar concluziile au fost îngrijorătoare.
Se duce la vale!
„În urma unor măsurători din satelit s-a descoperit că multe zone de-a lungul Falezei prezintă deplasări destul de accentuate, de exemplu zece milimetri deplasare în plan orizontal, în termen de o lună! Într-o altă zonă a Falezei, am înregistrat deplasări importante, un plan de alunecare, la o adâncime foarte mare, de aproximativ 30 de metri. Fenomenele evoluează până la un moment dat în care, pur şi simplu se declanşează un fenomen de instabilitate acut, şi o ia la vale!”, a declarat în toamna anului trecut prof. univ. dr. ing. Manole-Stelian Şerbulea, coordonatorul expertizei.
De altfel, profesorul s-a declarat uimit când, în timpul unui foraj până la 40 de metri executat, de la cota de 16 până la 26 metri, pur şi simplu s-a scufundat tubulatura de foraj, fapt pe care l-a catalogat ca fiind fără precedent. De asemenea, expertiza a descoperit reţele de utilităţi îngropate şi canivouri a căror poziţie nu apare pe nicio hartă…
Ce facem? Reactualizăm studii
În bugetul de venituri şi cheltuieli al Galaţiului pe anul 2015, la capitolul „consolidarea Falezei”, a fost alocată doar o sumă de 100.000 de lei. Potrivit Primăriei, suma urma să fie utilizată pentru actualizarea unui studiu de fezabilitate realizat în anul 2000, deci pe vremea fostului primar Dumitru Nicolae.
„Actualizarea studiului este necesară pentru a putea demara lucrările de consolidarea propriu-zise, întrucât, în cei 15 ani scurşi de la realizarea documentului iniţial, structura falezei s-a modificat semnificativ”, ne-a comunicat Primăria.
Partea proastă este că, până reactualizăm documentaţia pentru consolidarea Falezei, este foarte posibil ca proiectul de modernizare a Falezei să îmbătrânească şi să aibă, la rându-i, nevoie de o actualizare…
Singura speranţă este că Primăria municipiului Galaţi a inclus proiectul de consolidare a Falezei Dunării pe lista de priorităţi pentru atragerea de finanţări europene în exerciţiul bugetar comunitar 2015-2020.
Deocamdată, însă, nimic concret! În afară de faptul că Faleza alunecă în Dunăre, iar Primăria o „propteşte” cu documentaţii de peste un milion de lei.
