Forma contractului este aceea de acord – cadru și are durata de 4 ani, durata maximă prevăzută de legislația în vigoare (OUG nr. 34/2006), de altfel.
Astfel, actuala administrație pare că se asigură că, înainte de alegerile locale de peste câteva luni, o companie și doar una are de lucru pentru următorii 4 ani în Satu Mare, contra fabuloasei sume de 100 milioane euro, fără să-și facă griji cine va conduce CJ Satu Mare.
Ce presupune un acord – cadru?
Într-un acord – cadru se succed, pe parcursul duratei convenite, mai multe contracte subsecvente, pe care autoritatea contractantă le încheie cu compania / companiile care câștigă licitația.
Acordurile cadru sunt potrivite pentru achiziții de servicii, bunuri sau lucrări ce au caracter REPETITIV (motorina pentru parcul auto, servicii suport IT, lucrări reparații simple) și nu au un CARACTER COMPLEX. In general se aplică pentru achizițiile de bunuri – merg foarte bine la medicamente, combustibili, consumabile, energie mai nou.
ART. 143
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza în mod abuziv sau impropriu acordurile-cadru, astfel încât să împiedice, să restrângă sau să distorsioneze concurenţa.
În asemene situații, normal ar fi să se încheie contracte de lucrări și nu acorduri cadru, având în vedere:
- a) complexitatea diferită a acestora, faptul ca anumite lucrări nu au caracter repetitiv
De exemplu:
covor bituminos (BA16) în grosime de 6 cm: – recepție în două etape, – 3 ani garanție; lucrare executată o singură data în cei 4 ani de acord cadru,
covor bituminos (BA16) cu așternere prealabilă a unui strat de egalizare (BAD 25) și a unui strat geocompozit anti-fisură: – recepție în două etape, – 4 ani garanție; – lucrare executată o singură dată în cei 4 ani de acord cadru, spre deosebire de:
defrișarea suprafețelor împădurite cu tufișuri, de exemplu, care s-ar putea executa anual pe același traseu.
- b) dispunerea geografică a drumurilor, numărul lor – 40 – și faptul că informațiile privind lucrările ce urmează a fi executate pe fiecare drum sunt inexistente, fapt ce duce la ofertatea unor tarife unitare ce nu reflectă realitatea.
Exemplul elocvent în acest sens este solicitarea de clarificare privind distanțele de transport și răspunsul autorității contractante.
Clarificarea 6
Întrebare nr.4:
Având în vedere răspunsul dumneavoastră de clarificări cu numărul 1562 din 28.01.2016 privind distanţele medii de transport dorim să precizăm faptul că reţeaua de drumuri judeţene este foarte răsfirată, iar cantităţile de lucrări aferente drumurilor judeţene prezentate în anexă nu se cunosc (se cunosc doar lungimile, nu se cunosc lăţimile, starea lor, îmbrăcămintea existentă, etc.), iar din punct de vedere tehnic o distanţă medie nu se poate calcula astfel încât aceasta să fie justificabilă 100% la o eventuală solicitare de clarificări din partea autorităţii contractante. Solicităm mai multe informaţii despre drumuri sau un mod de a calcula distanţele de transport astfel încât autoritatea contractantă să nu fie nevoită să ceară explicaţii legate de distanţele medii.
Răspuns nr.4:
Pentru toate categoriile de lucrări ce fac obiectul prezentei proceduri pentru articolele de transporturi, la elaborarea devizelor unitare se va lua în calcul o distanţă medie de transport, ce va fi estimată de către fiecare ofertant astfel cum s-a solicitat prin Fişa de date a achiziţiei la Cap.IV.4.2) Modul de prezentare a propunerii financiare, Notă: punctul 2. şi astfel cum a fost explicitat în Clarificarea nr.4 postată pe SEAP, respectiv: „Distanţa medie de transport se va calcula ca medie a tuturor distanţelor minime şi maxime pentru toată reţeaua de drumuri judeţene prezentată în anexa nr.1 la Caietul de sarcini raportate la baza de producţie a fiecărui ofertant.”
Lăţimile drumurilor judeţene, cantităţile de lucrări, starea lor, îmbrăcămintea existentă nu influenţează distanţa medie de transport cu care fiecare ofertant trebuie să intre în calcularea devizelor unitare.
Astfel, vă prezentăm un exemplu de calcul a distanţei medii în concordanţă cu cele solicitate prin Fişa de date a achiziţiei şi explicate în clarificarea nr.4 postată pe SEAP:
Distanţa medie = [(Distanţa măsurată de la baza de producţie a ofertantului la originea drumului judeţean 1 + Distanţa măsurată de la baza de producţie a ofertantului la punctul de capăt al drumului judeţean 1) : 2 + (Distanţa măsurată de la baza de producţie a ofertantului la originea drumului judeţean 2 + Distanţa măsurată de la baza de producţie a ofertantului la punctul de capăt al drumului judeţean 2) : 2 + … + (Distanţa măsurată de la baza de producţie a ofertantului la originea drumului judeţean 40 + Distanţa măsurată de la baza de producţie a ofertantului la punctul de capăt al drumului judeţean 40) : 2] : 40.
Dacă tot se opteaza pentru acordul cadrul, ideal ar fi, așadar, să se semneze acord-cadru cu mai mult decât o companie, pentru a exista competiție în momentul negocierii prețurilor contractelor – subsecvente.
Astfel, în următorii patru ani, la fiecare contract subsecvent se poate relua competiția între companiile câștigătoare, obținând astfel un preț mai bun și servicii de mai bună calitate.
Pornind de la aceste informații, vă invit să facem o analiză preliminară a contractului de 100 milioane euro, pregătit de CJ Satu Mare.
Ce este în neregulă cu modul în care CJ Satu Mare a gândit acest contract?
Un expert în achiziții publice, care a fost de acord să studieze documentația și să ne semnalizeze „ciudățeniile” acestui acord-cadru, așa cum acesta e creionat în anunțul de participare.
Iată câteva dintre ele, posibil nu toate, în condițiile în care CJ Satu Mare nu a dorit să ”coopereze”, furnizând documentația:
1. CIUDĂȚENIA NUMĂRUL I: Acord-cadru „cu un singur operator”.
CJ Satu Mare vrea să dea toate cele 100 milioane euro doar unei singure firme, care să se „înhame” la a furniza, prin contract, serviciile de întreținere a drumurilor județene din Satu Mare. Ce se întâmplă dacă această firmă nu mai poate duce la bună-îndeplinire lucrările? În caz că acest unic operator – care a câștigat licitația – nu mai are, pentru varii motive, capacitatea să presteze lucrările, sau nu mai vrea să o facă la același preț?
Într-un acord-cadru cu mai mulți operatori, cum spuneam, competiția rămâne deschisă ulterior desemnării câștigătorilor.
2. CIUDĂȚENIA NUMĂRUL II: Prețul contractului poate fi ajustat după primele 12 luni.
De ce e ciudată această prevedere? Simplu: constructorul, deși, prin acordul-cadru, are posibilitatea să ofere un preț maximal, nu vrea să asume vreun risc. Mai exact, constructorul nu poate pierde bani, indiferent de crize globale, sau naționale; singurul care are posibilitatea să piardă – din această afacere – este contribuabilul, reprezentat, aici, destul de precar, de CJ Satu Mare.
Cum trebuia să arate un acord-cadru onest conceput în astfel de situații? Un alt expert în achiziții ne spune:
„Ca să înțelegeți mai clar, vă dau un exemplu, cum ar fi trebuit prevăzut:
Informații privind acordul-cadru
Contractele subsecvente urmează să se atribuie prin reluarea competiției: Da;
Cu reluarea competitiei în SEAP: Nu;
Acord – cadru cu maxim 5 agenți economici
Durata acordului-cadru: 48 luni
Așa ești sigur că nu depinzi de un singur contractant, atât ca preț, cât și din punctul de vedere al calității”.
3. CIUDĂȚENIA NUMĂRUL III: Este posibil ca ofertantul UNIC să aibă deja mai multe informații decât competitorii săi. Acest fapt se constituie într-un nou argument pentru a suspiciona că e vorba de un contract cu dedicație.
După cum se poate vedea din captura de mai sus, captură preluată din fișa de date a anunțului de participare, nu se prezintă o estimare a cantităților de lucrări ce urmează a fi executate pe fiecare drum, pe cale de consecință, estimarea va fi foarte greu de făcut.
Justificarea prețului ofertat este extrem de dificilă în aceste condiții. Ex.: se spune că una dintre lucrări este „plombarea cu mixtură asfaltică”, însă nu e clar pe câte drumuri e necesar (adică nici măcar pentru primele 12 luni, dinaintea renegocierii contractului), pe ce distanță, de câte ori ar fi nevoie într-un an. Totul este aproximativ, ca atare se pot cheltui orice sume de bani, fără să se poată verifica științific ceva. Ofertantul care a efectuat deja astfel de lucrări în Satu Mare este avantajat: el știe deja din propria experiență care drumuri trebuie reparate, ce fel de reparații necesită acestea și își poate croi oferta astfel încât să pună prețuri mari pentru lucrările pe care știe că vor fi executate cu asupra măsură și prețuri mici la alte lucrări care sunt sub-dimensionate.
La modul real, avem de-a face cu un contract conceput, mai ales în interesul operatorului unic/constructorul și deloc în interesul comunității.
Nu e nelegal, însă, în mod cert, nu servește interesul contribuabilului.
Va fi Tehnic Asist „operatorul” unic?
Firma lui Mirel Vlas – originară din Botoșani – pare a fi specializată în astfel de contracte obținute de la CJ Satu Mare, mai ales în ultimii 5 ani.
Mai mult, în anunțul de participare, Tehnic Asist pare să se potrivească ideal cerințelor, atât în ceea ce privește capacitatea economică și financiară
cât și în ceea ce privește experiența similară
Am descris, pe larg, legăturile dintre vicepreședintele CJ Satu Mare, Mircea Govor și Tehnic Asist, aici.
Govor este urmărit penal, pe motiv că, prin Gazeta de Nord-Vest, a șantajat chiar un primar sătmărean și un avocat, pentru a obține contracte din bani publici pentru Tehnic Asist.
De altfel, DNA a extins urmărirea penală și față de patronul Tehnic Asist, în dosarul lui Mirce Govor.
Ca atare, sub aceste auspicii, ar fi destul de spectaculos dacă, printr-o „coincidență”, Tehnic Asist ar mai câștiga și acest contract. Ce se poate, de pe acum, spune este că CJ Satu Mare s-a dovedit destul de „flegmatic”, când a venit vorba să dea detalii în legătură cu Tehnic Asist sau cu acest contract.
Ce au de ascuns/de câștigat oamenii lui Ștef de nu sunt cooperanți cu presa?
Doar ca notă de subsol, aș aprecia că CJ Satu Mare a fost extrem de ”neprietenos” în a oferi documentația pe care am solicitat-o pentru a concepe acest material. Nu au încălcat legea, dar, prin modul în care ne-au răspuns, nu au dat de înțeles că se bucură că ne interesăm de ce au de gând să facă cu 100 milioane euro în următorii 4 ani.
Iată răspunsul la solicitarea noastră.
Vom reveni cu detalii, pe măsură ce licitația avansează.
Între timp, pornind de la documentația minimală, pe care am reușit să o obținem, fără suportul CJ Satu Mare, câteva întrebări pentru conducerea consiliului județean.
Comments 2