Statistica acţiunilor autorităţilor vrâncene împotriva toporatorilor, în ultima săptămână, se prezintă destul de modest:
- Comuna Valea Sării – 2,46 mc. cherestea fără documente, 1,56 mc. cherestea fără documente.
- Comuna Nistoreşti, punctul „Mişina” – 19,022 m.c. lemn de lucru răşinoase fără acte.
- Comuna Mera – lemne de foc cumpărate de la diferite societăţi comerciale şi revândute cu un preţ mai mare la Galaţi şi Brăila, fără a plăti impozit.
- Comuna Vidra – bărbaţi cercetaţi după ce au furat mai mulţi goruni din punctul „Brânzoaia”.
- Năruja – bărbat cercetat pentru nereguli la regimul silvic.
- Fondul forestier din comuna Răcoasa – a fost identificat un bărbat din Câmpuri, care a tăiat fără drept arbori din pădurile oamenilor.
- Comuna Nistoreşti – un şofer nu a putut prezenta acte pentru 11,071 mc. lemn rotund.
- Năruja – nu s-au putut justifica 12,106 mc. lemn rotund.
- DN 2D – comuna Vidra a fost depistat un bărbat din comuna Vrâncioaia, care transporta cu o autoutilitară cherestea în cantitate mai mare decât în aviz.
Acţiunile autorităţilor sunt însă prea puţine şi deloc concertate pe tăierile din codrii Vrancei. De altfel, într-un reportaj de investigaţie al Rise Project România, judeţul Vrancea este pe un dezonorant loc “fruntaş” la tăierea şi traficarea pădurilor. Potrivit Rise, doar în judeţul Vrancea, 3453 de hectare de suprafeţe cu sau fără pădure se află în investigaţia autorităţilor DIICOT, DNA sau Romsilva.
Cine sunt “toporatorii supremi” ai Vrancei şi cum s-au îmbogăţit din mutilarea pădurilor
Un grup restrâns de afacerişti vrânceni a reuşit, în scurt timp, cu complicitatea autorităţilor şi a organelor de anchetă, să punămâna pe suprafeţe mari de pădure, îmbogăţindu-se peste noapte cu milioane de euro în urma valorificării masei lemnoase sau a revânzării pădurilor în posesia cărora au intrat legal sau ilegal. Printre numele sonore de recuperatori de păduri se numără familia Scânteianu – Gilda şi Ion, Marcel Cosor, Grupul “Enigma” format din câţiva afacerişti prieteni la cataramă cu fostul şef al INTRSV Vrancea, Alexandru Lefter – actualmente cercetat pentru luare de mită în legătură cu serviciul, dar şi concernul suedez IKEA sau Universitatea Harvard.
“Documentele obținute de RISE Project arată că, în mai 2015, avocații IKEA au trimis o solicitare la Direcția Silvică Vrancea ca să verifice dacă pădurile dintr-o listă anexată sunt în litigii. Direcția Silvică le-a răspuns că suprafețele nu pot fi identificate așa cum au fost descrise în listă și că oricum solicitarea lor nu se supune legii liberului acces la informațiile publice. Suprafețele au fost revendicate de Elena Manole, ca moștenitoare a unei vechi familii din zona Moldovei. Romsilva susține că Elena Manole a primit nelegal 500 de hectare de pădure, calculând un prejudiciu de 1,25 milioane de euro. Apoi, 400 de hectare au fost vândute către Scolopax, prin intermediul Gildei Scînteaianu, membră a grupului Enigma din Focșani.
Gruparea a fost botezată astfel după numele unui restaurant deținut de-a lungul timpului de doi dintre procuratori. În septembrie 2015, procurorii anticorupție au deschis o anchetă penală ca să verifice modul în care au fost retrocedate cele 500 de hectare.
Contactată telefonic, Gilda Scînteianu ne-a spus: “Nu am fost citată în acest dosar.(…) Nu cred că (n.r.-dosarul penal) are legătură cu proprietățile respective“. Direcția Națională Anticorupție ne-a comunicat că a început urmărirea penală doar cu privire la fapte, astfel că nicio persoană nu a fost pusă oficial sub acuzare până acum. În total, Gilda Scînteianu a vândut peste 3600 de hectare de pădure către filiala Harvard. Ea a fost secondată în tranzacții de ceilalți membri ai grupului Enigma, inclusiv Alexandru Lefter, șeful Inspectoratului Teritorial Regim Silvic și Vânătoare (ITRSV) Focșani.
Lefter a fost arestat, în ianuarie 2015, pentru corupție în cazul unei alte retrocedări cu terenuri forestiere. El a fost acuzat atunci că a primit mită 15 mii de euro ca să faciliteze retrocedarea a peste 5000 de hectare, deși era plătit de stat să protejeze pădurile. Alexandru Lefter s-a implicat personal în vânzarea a peste 1700 de hectare către Scolopax, alături de ceilalți membri ai grupului Enigma. Probleme au apărut în Vrancea și cu alte restituri. În decembrie 2015, Direcția Silvică Vrancea a solicitat Judecătoriei Focșani să anuleze mai multe retrocedări din perioada 2004-2007. Pe scurt, Romsilva a reclamat că 2900 de hectare cu vegetație forestieră au fost, de asemenea, restituite nelegal. Numele celor două femei Ghyka mai apar și într-o anchetă penală a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Teorism (DIICOT). Un document confidențial văzut de reporterii RISE arată că procurorii suspectează că 360 de hectare din pădurile obținute de Eliza și Maria Ghyka au ajuns, în 2007, la filiala Harvard, Scolopax. Investigația DIICOT este însă mai amplă. Procurorii antimafia au început anul trecut urmărirea penală asupra mai multor persoane, inclusiv asupra procuratorilor din grupul Enigma, în cazul retrocedării a peste 3000 de hectare în Vrancea. Procurorii susțin că prejudiciul cauzat Romsilva a fost de peste 8 milioane de euro. Aproape 2000 de hectare din aceste proprietăți au ajuns în portofoliul universității americane”, se arată într-o investigaţie RISE Project.
Zilnic, zeci de tiruri tranzitează Focșaniul
Metodele prin care dispar pădurile Vrancei văzând cu ochii sunt printre cele mai diverse şi inventive. Pe lângă metodele clasice – identificarea de suprafeţe mari împădurite cu arbori valoroşi – retrocedarea cu complicitatea autorităţilor şi revânzarea la preţuri exorbitante către concerne sau oameni de afaceri, cu alte cuvinte furt cu acte, până la tăierea din pădurile altora, fără documente şi fără marcaje specifice ale Direcţiei Silvice – obligatorii în orice amenajament silvic, ulterior marcarea cioatelor în fals şi acoperirea acestora cu crengi, dar şi transportul materialului lemnos fără acte sau cu acte pentru mult mai puţini metri cubi decât are, în realitate, transportul. Zilnic, tiruri burduşite cu material lemnos tranzitează judeţul şi reşedinţa sa – oraşul Focşani – dar foarte puţine au fost cazurile când autorităţile au capturat transporturi ilegale, asta şi din cauză că multe controale în trafic sunt anunţate sau evitate. Nici metoda sunatului la 112 nu e încă eficientă, pentru că de la momentul apelului şi până la verificările propriu zise trece destul timp pentru ca transportatorul să se facă nevăzut sau să ajungă la destinaţie.
Procurorii vrânceni nu s-au intersectat cu hoţii de păduri
Într-un răspuns oficial remis de Parchetul Vrancea observăm că munca împotriva hoţilor de pădure este aproape inexistentă. Infracţiunile la regimul silvic sunt aproape inexistente, ia procurorii au evitat să specifice în răspunsul oficial dacă cele câteva rechizitorii pentru evaziune şi furt au legătură şi cu furturile de pădure.