Trăsura Victoria Lux (şase locuri), achiziţionată cu preţul de 21.814 lei, a părăsit garajul (conform datelor oficiale) doar de două ori, la sărbătoarea Unirii în 24 ianuarie 2012 şi 2013. Atunci, trasă de doi cai albi, i-a adus pe Alexandru Ioan Cuza şi pe doamna Elena într-un scurt voiaj la statuia domnitorului. Trăsura Valurile Dunării (20 locuri), cumpărată la preţul de 39.967 de lei, nu a văzut lumina zilei decât când se deschidea uşa garajului în care stătea închisă. De ce n-au fost folosite vreme de 12 ani cele două trăsuri care au costat, în total, la acea vreme, peste 15.000 de euro? Pentru că deţinătorului trăsurilor, Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, aflat în subordinea Consiliului Judeţului Galaţi îi lipseau, ca în celebrul banc, „şasă cai frumoşî”, pe care să-i înhame la ele…
Trebuia să fie o idee bună…
Ideea cumpărării caleştilor i-a aparţinut, în 2004, directorului Centrului Cultural „Dunărea de Jos” (CCDJ), regretatul sculptor Sergiu Dumitrescu. Numai că, în septembrie 2004, la cârma CCDJ a fost numit director general coordonator Răzvan Avram. În afară de faptul că era finul de cununie al preşedintelui Consiliului Judeţului, Eugen Durbacă (astăzi senatorul ALDE Eugen Durbacă), Răzvan Avram se făcuse remarcat în oraş prin faptul că fusese patronul unui sexshop situat chiar în faţa Bisericii Catolice „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Galaţi.
Avram a stat la cârma Centrului Cultural până în august 2010, când a fost schimbat, dar, din păcate, n-a găsit soluţii pentru ca trăsurile să fie puse în valoare.
Şi dacă trăsura mică a mai avut norocul să fie închiriată la vreo nuntă, desigur, dacă mirii au venit cu caii care s-o tragă, trăsura cea mare, gândită pentru Fanfara „Valurile Dunării”, a stat surghiunită în garaj pentru că, explica directorul, nu s-au găsit cai surzi. „E făcută din lemn şi metal, are nevoie de cai trăpaşi, cai de la munte, puternici. În zonă la noi, nu prea poate s-o mişte nimeni cu caii. Avem hamuri de patru cai, dar ar trebui opt – şase semisolizi şi doi puternici”, ne declara Răzvan Avram.
Şi iar planuri!
În decembrie 2010, Sergiu Dumitrescu s-a întors la conducerea CCDJ, şi, după cum a mărturisit, prima lui grijă a fost să meargă în garaj să vadă dacă trăsurile şi hamurile mai erau acolo unde le lăsase. „Sunt investiţii aprobate de Consiliul Judeţului Galaţi nu m-am trezit eu: hai sa ne dăm cu caleaşca prin Galaţi. Dacă nu se schimbau politica şi conducerea la CCDJ, ele circulau de mult prin oraş, erau mai multe şi se bucura toată lumea de ele”, mărturisea, în 2011, Sergiu Dumitrescu.
Planurile lui erau cât se poate de frumoase: Fanfara „Valurile Dunarii”, urcată în trăsura mare, precedată de un grup de copii toboşari şi de o trupă de majorete, străbătea oraşul. Se oprea în cartierele mărginaşe unde caleaşca devenea scenă mobilă pentru concertele fanfarei!
Sergiu Dumitrescu afirma că în 2004 n-a pornit „ca surdul în tobă” după trăsuri: „Trăsura cea mare nu e făcută de amatori, în dosul CCDJ, ci de oameni care se pricep, greutatea ei este stabilita pentru a fi cărată de patru cai dresaţi. E mult mai comod să spui că se sperie caii! La Londra, la nunta regală, nu am văzut vreun cal că şi-a băgat copitele în urechi de zgomotul din jur! O caleaşcă fără cai e ca un călăreţ fără cap, dar se găseau cai! Inclusiv la nunţi! În caleaşca mare poţi să pui mirii, naşii, verii, cumnaţii, lăutarii…”, spunea, în 2011, Sergiu Dumitrescu.
Plănuia, la acea vreme, să mai cumpere zece caleşti mici pentru a reînvia o tradiţie: „Galaţiul era cunoscut înainte de război şi ca oraşul caleştilor nu numai ca oraşul teilor. Nu ne vom opri şi vom face tot ce ne-am propus”.
Suntem în 2016. Din păcate, anul acesta Sergiu Dumitrescu s-a stins din viaţă şi n-a mai apucat să-şi pună în practică planurile pentru cele (doar) două caleşti. Între timp, doar trăsura mică a mai rămas în garajul Consiliului Judeţului, cea mare a fost dusă la Herghelia Tuluceşti. Şi din nou, se fac planuri pentru ele.
„Cele două trăsuri sunt în stare foarte bună, rămân un bun de valoare al instituţiei, iar în acest an încercăm să le valorificăm împreună cu Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii, într-un proiect inedit pentru Grădina Zoologică”, ne-a comunicat managerul interimar al CCDJ, Florina Zaharia.
Poate măcar anul acesta caleştile să aibă mai mult noroc!