Iaşi: Expoziţia falimentului

Potrivit unor informaţii obţinute de „Ziarul de Iaşi”, Consiliul Judeţean Iaşi şi Primăria, care au construit imobilul şi în prezent îl administrează, au obţinut în cinci ani venituri de doar 60.000 lei pentru trei evenimente şi au plătit cheltuieli de circa 900.000 lei pentru utilităţi şi pază. Cu toate acestea, paradoxal, site-ul Consiliului Judeţean caracterizează construcţia gigant situată în vecinătatea fostului combinat de utilaj greu Fortus ca fiind „un pol de dezvoltare pentru municipiul Iaşi, dar şi pentru regiunea de Dezvoltare de Nord-Est”. În afara acestor trei evenimente aducătoare de venituri, CEM a mai găzduit câteva manifestări, dar instituţiile publice au fost parteneri şi au oferit spre folosinţă gratuită imobilul.

Pe 28 decembrie 2010, preşedintele Consiliului Judeţean Constantin Simirad, cel care alături de primarul de atunci Gheorghe Nichita a construit CEM, tăia panglica la inaugurarea „celui mai modern centru expoziţional din ţară” deşi nu putea fi dat în folosinţă. „Din toate proiectele pe care le-am dirijat, acesta a fost cel mai greu. Până acum, toate construcţiile CJ consumă. Nu mai vreau asta”, a spus Constantin Simirad.

Dorinţa fostului preşedinte CJ nu s-a îndeplinit deoarece construcţia gigant stă în paragină şi în prezent, iar autorităţile publice care o administrează plătesc, în medie, 150.000 lei anual fără să aibă vreun venit. Spre exemplu, pe tot parcursul anului 2015 a fost organizat un singur eveniment de către Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” Iaşi, pentru care Primăria şi CJ Iaşi au încasat 19.000 lei. Cu excepţia acestui eveniment, clădirea a stat goală anul trecut şi cele două instituţii publice au plătit din bani publici 136.000 lei pentru pază şi energie electrică. În 2014, aceeaşi universitate a închiriat CEM pentru un eveniment şi a plătit către CJ şi Primărie 23.300 lei, care au suportat cheltuieli de circa 110.000 lei.

Cel de-al treilea eveniment, organizat în 2013 de firma ADDVANCES, le-a adus administratorilor venituri de 18.000 lei, însă aceştia au avut cheltuieli totale de 272.000 lei.

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean care a condus mare parte a lucrărilor şi a inaugurat centrul, Constantin Simirad, spune că avea soluţia perfectă pentru a face funcţional centrul, dar i-au stat în cale disputele politice. „Dacă aveam susţinere politică, eu reuşeam să fac funcţională acea clădire cât de cât, măcar să nu meargă în pierdere dacă investiţia tot nu putea fi amortizată. Am avut ideea de a oferi spaţii comerciale ambasadelor acolo, pentru a aduce produse din ţările lor, nu găseai aşa ceva altundeva, ar fi fost atractiv. Eu am fost ambasador în Cuba şi am văzut că astfel de idei prind, chiar vorbisem cu colegi din Corpul Diplomatic şi erau de acord. Eu eram UNPR, aveam doar rivali în plenul Consiliului, de asta nu s-au făcut multe alte proiecte”, a acuzat Simirad. Fostul preşedinte al CJ este de părere că în prezent clădirea nu mai este viabilă pentru scopul în care a fost construită deoarece are costuri foarte mari de întreţinere.

„Eu nu cred că o să o ia cineva să o administreze din cauza costurilor ridicate. Proiectul a fost gândit de domnul primar Nichita şi de preşedintele de CJ Lucian Flaişer şi a fost de la început unul fără o utilitate economică. Întreţinerea este foarte mare, instalaţiile pot îngheţa pe timp de iarnă, nu ştiu dacă o să îşi asume cineva să preia administrarea acestei clădiri, părerea mea. Mie îmi pare rău, că au fost cheltuiţi nişte bani”, a concluzionat Constantin Simirad. Pe termen scurt, liderul consilierilor judeţeni PSD Cristian Stanciu, care a urmărit îndeaproape evoluţia proiectului, susţine că în următoarea şedinţă de CJ va fi propusă o strategie pentru a găsi o utilitate a clădirii.

„Noi încercăm să avem un consens politic chiar la prima şedinţă de plen şi să dezbatem această problemă a Centrului Expoziţional pentru că, în cele din urmă, trebuie să fructificăm această investiţie, e vorba de nouă milioane de euro totuşi. Am discutat cu reprezentanţii PNL să facem o comisie, iar strategia cuprinde trei paliere. Ca primă soluţie ar să avem discuţii cu firme organizatoare de evenimente pentru a face un parteneriat public – privat. Facem licitaţie, vedem cine câştigă, dar vor fi nişte condiţii mai accesibile, pentru că s-a mai încercat asta în timpul domnului Simirad, dar a fost un demers eşuat. Condiţiile din acel caiet de sarcini erau de neîndeplinit şi făceau imposibilă o concesionare. Sperăm ca măcar acum, pe ultima sută de metri, dar şi cu cei care vor veni în mandatul următor, să găsim soluţiile perfecte”, a explicat Cristian Stanciu.

Celelate soluţii care vor fi luate în calcul sunt realizarea unei agende de evenimente de către Departamentul Proiecte din CJ, pentru a pune spaţiile la dispoziţie, sau identificarea unor organizatori de evenimente de nişă cărora să le fie închiriate spaţii.