sâmbătă, 17 mai 2025
Inițiativa pentru o Justiție Curată
  • Acasă
  • Despre Coaliție
    • Parteneriat
    • Misiune / Viziune
  • Știri
  • Alerte
  • Jurnalisti in Serviciul Public
  • Investigații
  • Orașul Uitat
No Result
View All Result
  • Acasă
  • Despre Coaliție
    • Parteneriat
    • Misiune / Viziune
  • Știri
  • Alerte
  • Jurnalisti in Serviciul Public
  • Investigații
  • Orașul Uitat
No Result
View All Result
Inițiativa pentru o Justiție Curată
No Result
View All Result

Cazinoul din Constanţa – mărire şi decadenţă. Istoria unui monument ruinat, resuscitat în momente electorale

byIJC
9 ani ago
ininvestigatii
9 min read
2.4k 24

 

Cazinoul din Constanţa a fost, în ultimii ani, o temă electorală extrem de ofertantă. Nu şi una de succes, aşa cum timpul a demonstrat-o. Din 2007 şi până astăzi, clădirea-simbol a Constanţei, edificiu cu elemente în stil Art Nouveau ce figurează pe lista monumentelor de interes naţional, a fost lăsată să se degradeze. Să ajungă într-o stare avansată de ruină. Clădirea nu mai are geamuri, mirosul este greu de suportat în unele dintre încăperile sale, pereţii sunt coşcoviţi, pe jos sunt porumbei morţi. Subsolul e inundat, aproape totul e atins de igrasie, de mucegai. Imaginile care înfăţişează Cazinoul, în starea sa actuală, au făcut, la propriu, înconjurul lumii, apărând în publicaţii internaţionale de prestigiu şi pe o serie de site-uri de călătorie şi de fotografie. Ca să rezumăm, Cazinoul pare azi un decor din filmele lui Hitchcock, fiind expresia perfectă a ruinei, opusul a ceea ce era altădată.

Responsabilii pentru degradarea monumentului provin de la mai multe niveluri ale administraţiei, de la cea locală, la cea centrală, de la municipalitatea constănţeană, la ministere care au gestionat bugete fabuloase. Pe vremea când a condus Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT, unul dintre ministerele cele mai bogate la vremea aceea), fosta pedelistă Elena Udrea promitea reabilitatea Cazinoului. La fel, Liviu Dragnea, azi condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul „Referendumul”, promitea, în campania electorală pentru prezidenţialele din 2014, în calitate de ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, salvarea edificiului. Nicio promisiune nu s-a adeverit. Pe de altă parte, a existat şi un ministru care n-a promis nimic, culmea!, un ministru din Constanţa, anume senatorul Puiu Haşotti. Liberalul a condus, timp de câteva luni, Ministerul Culturii, dar salvarea Cazinoului n-a părut să fie o prioritate pentru el.

„O fată bătrână, scoasă la mezat”

Ori de câte ori contextul a fost unul electoral, Cazinoul a revenit în prim plan. Altfel, el a zăcut în uitare. Fostul primar al municipiului Constanţa, Radu Mazăre, nu ezita să se refere la monument ca la „o fată bătrână” pe care vrea s-o scoată „la mezat”, ca şi când Cazinoul ar fi un bun personal, adus de-acasă.

Vom face, în continuare, istoria Cazinoului din Constanţa din ultimul deceniu, perioadă în care monumentul a cunoscut trecerea propriu-zisă de la mărire la decadenţă.

În 2007, Consiliul Local Municipal Constanţa încă îşi ţinea şedinţele în Cazino. Încă de pe atunci însă interiorul clădirii începuse să aibă un aer ponosit, iar mirosul de igrasie se făcea deja simţit. La vremea respectivă, clădirea se afla deja în administrarea Primăriei Constanţa (din 2000), după un proces care durase câţiva ani, monumentul aparţinând, până atunci, societăţii Litoral SA. În vara lui 2007, fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, anunţa că imobilul a fost concesionat unei firme israeliene care trebuia să-l restaureze şi, ulterior, să îl introducă în circuitul cazinourilor internaţionale. Era vorba despre firma „Queen”, care deţinea atunci şi Cazinoul Palace din Bucureşti. Interesant, Cazinoul fusese concesionat către firma israeliană pentru 49 de ani (!). Doar trei ani mai târziu însă, israelienii anunţă că nu au bani, iar Cazinoul revine la municipalitatea constănţeană, fără absolut nicio îmbunătăţire. Din contră, clădirea se degradase şi mai mult şi fusese închisă vizitatorilor.

Ping pong între autorităţi cu un monument naţional

A urmat apoi o perioadă în care fostul edil-şef anunţa ba că va vinde Cazinoul unor investitori ruşi, interesaţi să-l preia, ba că va organiza o licitaţie internaţională pentru soarta acestui obiectiv. Astfel, cu un an înaintea alegerilor locale din 2012, mai multe personaje politice locale au început să se implice sau să mimeze implicarea în ceea ce, generic, numim „salvarea Cazinoului”. Fostul prefect al judeţului Constanţa, Claudiu Palaz, îi trimitea, în 2011, o scrisoare deschisă fostului primar, în care îşi manifesta indignarea faţă de propunerea de vânzare a monumentului, asigurându-l pe Mazăre că se va opune unei eventuale hotărâri de consiliu local privind vânzarea Cazinoului.

Tot atunci, subiectul a fost preluat şi de senatorul Gigi Chiru, la vremea aceea candidat pedelist la Primăria Constanţa, azi candidat la aceeaşi primărie, de data asta însă din partea ALDE, dar între timp condamnat în primă instanţă la închisoare cu suspendare pentru că ar fi dat mită electorală în campania pentru alegerile locale din 2012.

cazino constanta interior

Revenind la scrisoarea deschisă a lui Palaz, trebuie menţionat că epistola a avut efecte. Elena Udrea, care la vremea respectivă conducea MDRT, trimitea, la jumătatea lui 2011, o scrisoare către Primăria Constanţa, în care anunţa că ministerul se poate implica financiar în reabilitarea şi consilidarea Cazinoului, condiţia fiind ca monumentul să rămână în proprietatea municipalităţii. În luna august a acelui an, Consiliul Local Constanţa aprobă preluarea imobilului de către MDRT, pentru reparaţii. Udrea a tot vorbit despre restaurarea celebrului Cazino din Constanţa: în conferinţe de presă, pe Facebook, la ea pe blog. Vorbe… Un an mai târziu, Radu Mazăre anunţa că imobilul se va întoarce la municipalitatea constănţeană exact aşa cum a plecat: în ruină. În putrefacţie. „Anul trecut, după discuţiile pe care le-am avut cu madam Udrea şi în care spunea că va repara Cazinoul, am emis o hotărâre de Consiliu Local şi am fost de acord ca imobilul să ajungă la MDRT pentru un an, timp în care ministerul este obligat să înceapă lucrările. Până la ora actuală nu au început lucrările. S-au încurcat în licitaţii, contestaţii, a expirat termenul, ca atare, o să le facem o solicitare să ne dea Cazinoul înapoi, pe care îl vom scoate la vânzare şi vom organiza o licitaţie internaţională”, explica fostul primar. Evident, nicio licitaţie internaţională nu a avut loc.

Înapoi la CNI şi un debut cu stângul

După încă doi ani, mai exact, în octombrie 2014, Consiliul Local Constanţa aproba transmiterea imobilului teren şi construcţie „Cazino Constanţa” aparţinând domeniului privat al municipiului Constanţa din administrarea CLM în administrarea Companiei Naţionale de Investiţii (CNI). În plină campanie pentru prezidenţiale, Cazinoul redevenise o temă, un subiect la modă, un soi de carte de vizită, chiar şi aşa, ruinat, cum este. Lucrurile au început să se mişte însă abia un an mai târziu.

Rămas la conducerea administraţiei publice locale după demisia, din funcţia de primar, a lui Radu Mazăre, Decebal Făgădău anunţa, în septembrie 2015, că cele cinci companii care participaseră la licitaţia pentru reabilitarea monumentului au fost descalificate pentru că nu respectaseră condiţiile. „Una este o dorinţă sinceră de restaurare a Cazinoului şi alta este să te circumscrii tuturor cerinţelor legale. Au trebuit elaborate toate aceste studii, au trebuit întocmite o mulţime de documente, am alcătuit o documentaţie, a fost transferată (n.r. – clădirea) către Compania Naţională de Investiţii, a fost avizată în consiliul tehnico-economic interministerial în luna februarie. (…) CNI, întrucât ei au organizat licitaţia, au organizat documentaţia, i-au descalificat pe toţi întrucât nu îndeplineau condiţiile. Una dintre companii a contestat descalificarea. Aşteptăm, în momentul de faţă, să se pronunţe Comisia Naţională de Soluţionare a Contestaţiilor şi să vedem: fie reluăm procedura de licitaţie, care durează 52 de zile, fie, dacă este admisă contestaţia firmei respective, să se analizeze mai departe criteriile tehnice ale ofertei”, explica Făgădău. Cu alte cuvinte, CNI a considerat că toate cele cinci oferte sunt neconforme.

Cele cinci asocieri de firme care îşi disputaseră contractul privind restaurarea Cazinoului au fost Asocierea SC Aedificia Carpaţi SA Bucureşti şi SC Polarh Design SRL Bucureşti, cu subcontractanţi SC Tehnoinstal SRL Bucureşti şi SC Schindler Romania SRL Bucureşti; Asocierea SC Green Line Construct SRL Dărmăneşti, Dâmboviţa – SC Euras SRL Satu Mare – SC Tehnoconsult Proiect SRL Constanţa, cu subcontractanţi SC Luca Way SRL Bucureşti, SC Unio SA Baia Mare, SC Sava Serv Construct SRL Dărmăneşti, Dâmboviţa, terţ susţinător/subcontractant NEIR d.o.o. Split, Croaţia, SC LPV Construct SRL Bucureşti şi SC Dooi Studio SRL Bucureşti; Asocierea S.C. Tecte SRL Cluj Napoca – MPM Ingegneria SRL Italia – Edil Construzioni Group SRL Italia, cu subcontractanţi SC Gomar Cons SRL Câmpina, SC Mina-M-Com SRL Bucureşti, GIP Instal SRL Popeşti Leordeni, IR Colours SRL Bucureşti, SC CRISMIN AND CO. Sisteme de telecomunicaţii SRL Bucureşti, SC Tomis Research Center SRL Constanţa şi SC Electroconstruct SRL Giurgiu; Asocierea SC Euromateria SRL Bucureşti – SC RICO SRL Constanţa – SC Princer SA Bucureşti, cu subcontractanţi PFA Burlacu Laurenţiu Bucureşti, Avitech CO SRL Voluntari, cu terţ susţinător Research Consorzio Stabile S.C.A.R.L. Napoli, Italia, Grey Business SRL Bucureşti, Proincsan Serv SRL Bucureşti, Vasco Proiect SRL Bucureşti, Consproiect 2003 SRL Bucureşti, PFA Stoica Nicu, Adjud, cu terţ susţinător Groma Ingegneria Italia şi Asocierea SC Corint SRL Sântimbru, Alba – SC General Game SRL Sântimbru, Alba – SC Capital Vision SRL Focşani – SC Crindesign Proiect SRL Bucureşti, cu terţi susţinători SC Pomponio Construcţii SRL Simeria Veche, Hunedoara şi SC Corint Restaurare SRL (fost SC Grup Corint SA), Ghimbav, Braşov.

Cele cinci asocieri „se bătuseră” pentru contractul „Întocmirea fazelor de proiectare PT+DTAC+DE, asistenţă tehnică a proiectantului şi execuţie lucrări aferente obiectivului de investiţie «Consolidare şi restaurare Cazino Constanţa»”, contract în valoare de 31.608.903 lei. Aşa cum menţionam mai sus, licitaţia nu a fost însă atribuită. Ceea ce a urmat apoi a fost o serie de contestaţii formulate la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC).

interior cazino
Nemulţumită că i-a fost respinsă oferta, Asocierea SC Euromateria SRL – SC Rico SRL – SC Princer SA a depus mai multe contestaţii la CNSC. Consiliul a respins însă, de trei ori, nemulţumirile asociaţiei, fapt pentru care dosarul a ajuns la Curtea de Apel Bucureşti. Pe 20 aprilie 2016, Curtea de Apel Bucureşti a dat însă decizia definitivă în dosarul 2136/2/2016 cu obiectul „litigiu privind achiziţiile publice dec. Nr. 391/c10/286, petent SC Euromateria, intimat, Compania Naţională de Investiţii SA”, respingând cererea ca nefondată. Decizia este definitivă, iar licitaţia poate fi reluată.

În loc de concluzii

Fie că este vorba despre rea-voinţă, fie despre incompetenţă, autorităţile publice locale şi centrale au permis ca un monument naţional în stil Art Nouveau, emblemă a oraşului-port, să ajungă, în aproape un deceniu, într-un hal de degradare care deprimă privitorul. Cum spuneam, este o culpă comună. A miniştrilor care s-au perindat la conducerea Ministerului Dezvoltării, a Ministerului Culturii, care nu s-a implicat deloc în gestionarea problemei, şi a administraţiei Mazăre, prima responsabilă de ruinarea edificiului. Cu voie sau fără voie, imobilul a fost lăsat de izbelişte, pradă intemperiilor. Nu este exclus ca aşa-numiţii samsari de imobiliare să fi avut niscaiva interese în ce priveşte acest imobil.

Un rol decisiv în soarta Cazinoului l-au avut însă presa şi constănţenii, care au făcut constat presiune pe reprezentanţii municipalităţii, pentru a nu renunţa la ideea restaurării clădirii. Până la acest moment, reabilitarea monumentului este un proiect eşuat din punct de vedere politic pentru toţi aceia care au vrut să-şi majoreze capitalul de imagine pe seama Cazinoului.

Ar fi ideal ca monumentul să nu mai reprezinte doar o temă de campanie, ci să devină, aşa cum este firesc, o prioritate pentru administraţia publică locală, aceea care a închis ochii la decadenţa şi mizeria în care a ajuns Cazinoul. Rămâne de văzut dacă şi Decebal Făgădău va folosi proiectul de restaurare a monumentului doar pentru că se află într-un moment electoral (candidează pentru mandatul de primar al Constanţei) sau dacă, din contră, va trata acest proiect drept ceea ce este el, de fapt: o încercare de salvare a istoriei Constanţei, a spiritului oraşului.

Scurt istoric

Demersurile pentru construirea Cazinoului de pe faleza din Constanţa au demarat în 1903, însărcinat cu proiectarea imobilului fiind arhitectul român de origine elveţiană Daniel Renard. El a fost cel care a decis ca această clădire să fie realizată în stil Art Nouveau. Lucrările au fost finalizate în 1910, când a avut loc inaugurarea oficială. Un an mai târziu, Primăria autoriza organizarea de jocuri de noroc.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Cazinoul a fost transformat în spital. Odată cu instaurarea regimului comunist, imobilul nu a mai putut fi folosit pentru jocuri de noroc, care erau interzise, şi a ajuns să funcţioneze ca restaurant. După căderea regimului, Cazinoul a continuat să funcţioneze ca restaurant, aici fiind organizate nunţi, botezuri, baluri şi banchete şcolare, dar şi o serie de evenimente culturale.

Sursa foto: hailabord.ro, ghiduri-turistice.info

Tags: Ada CodauConstanta
Share51Tweet32
Previous Post

Suceava: PSD trăiește, pe pielea sa, săptămâna Patimilor la Tribunal

Next Post

INFOGRAFIC Instituțiile care susțin și cele care nu susțin lupta anticorupție în România

Related Posts

Facturi duble la firma care se pregătește să ia miliardul pentru gunoiale din Sectorul 2

5 ani ago

Consilierii locali care au refuzat ca orașul Constanța să fie parte în dosarul lui Mazăre: lista rușinii

6 ani ago

Cazul de trafic de copii din Țăndărei, nerezolvat de justiția română nici după 8 ani

7 ani ago

Clanul Bashar al-Assad – stăpân în baza militară a armatei române

7 ani ago

Comments 1

  1. Pingback: Cazinoul din Constanţa – mărire şi decadenţă. Istoria unui monument ruinat, resuscitat în momente electorale | înRoman.ro

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai citite

  • București: 100 de ani de tradiție aruncați la gunoi. Fosta Fabrică de bere Rahova, între ruină și pericol public

    525 shares
    Share 210 Tweet 131
  • Cea mai veche navă cu zbaturi din lume aflată în funcțiune, Tudor Vladimirescu, a devenit vas de protocol al PSD

    763 shares
    Share 513 Tweet 104
  • Valea Călugarească: Conacul Matac şi biserica Sfântul Nicolae – Schiau, două clădiri vechi de peste 100 de ani, abandonate de proprietari

    412 shares
    Share 164 Tweet 103
  • Cum a ajuns Restaurantul Diplomatic din Parcul Herăstrău să fie închiriat de o firmă controlată de Puiu Popoviciu și Dragoș Dobrescu

    389 shares
    Share 155 Tweet 97
  • Cedarea pavilionului maritim românesc, girată de Relu Fenechiu

    41 shares
    Share 16 Tweet 10
  • Acasă
  • Despre Coaliția Inițiativa pentru o Justiție Curată
  • Rapoarte
  • Senatorii României
  • text homepage 9
© 2019 justitiecurata.ro - susținut de Freedom House România și PressHub.
No Result
View All Result
  • Acasă
  • Despre Coaliție
    • Parteneriat
    • Misiune / Viziune
  • Știri
  • Alerte
  • Jurnalisti in Serviciul Public
  • Investigații
  • Orașul Uitat

Welcome Back!

Login to your account below

Forgotten Password?

Create New Account!

Fill the forms bellow to register

All fields are required. Log In

Retrieve your password

Please enter your username or email address to reset your password.

Log In