Cooperarea internațională devine vitală pentru identificarea, indisponibilizarea și confiscarea bunurilor provenite din infracțiuni în condițiile în care acestea sunt din ce în ce mai des plasate în străinătate. Dobândirea de bunuri în străinătate, deschiderea de conturi bancare și de societăți care dețin imobile în străinătate au fost identificate printre practicile cele mai răspândite de ascundere a produsului infracțiunii.
Procurorii au apreciat colaborarea cu Oficiul naţional de prevenire a criminalităţii şi cooperare pentru recuperarea creanţelor provenite din infracţiuni (ARO – Asset Recovery Office) din cadrul Ministerului Justiției. Oficiul colaborează cu structurile partenere din alte state care verifică în bazele lor de date și pot identifica bunuri plasate în străinătate. Buna cooperare cu ARO poate fi explicată și prin misiunea lui explicită, de Asset Recovery Office.
„Prin ARO pot afla dacă suspectul are societăți comerciale, terenuri, case, în alte state. Colaborarea merge foarte bine. În alte părți [ANAF, ANCPI etc.], cei de acolo nu simt că asta e problema lor, vii și tu undeva acolo, pe lista lor de probleme pe care trebuie să le rezolve și trebuie să coopereze și cu tine. Dar pentru ARO – asta e misiunea lui.”
-Procuror
Posibilitățile de cooperare internațională sunt relativ bine cunoscute printre procurori.
În cadrul DNA, această cooperare este înlesnită de existența unui Serviciu de cooperare internațională. Serviciul a avut spre soluționare, în 2015, 229 de cereri de cooperare internațională directă, 112 dintre acestea fiind inițiate de DNA. Doi procurori și trei polițiști specializați ai DNA deservesc circa 100 de procurori, în timp ce Serviciul de cooperare judiciară internațională din cadrul Ministerului Public, de dimensiuni comparabile, deservește câteva mii de procurori.
În UE există posibilitatea cooperării directe între organele de urmărire penală din țări diferite.
*Valorile reprezintă numărul de cooperări directe realizate cu alte state – la solicitarea parchetelor din România și la solicitarea unităților de parchet din alte state.
Relațiile interpersonale create de-a lungul timpului joacă un rol important în calibrarea unei asemenea colaborări, în redactarea cererilor de comisii rogatorii, ori în identificarea rapidă a posibilităților concrete de obținere a unor informații în acord cu cadrul legislativ din țara respectivă.
DIICOT și DNA sunt instituții care au un grad extrem de ridicat de implicare în cooperări internaționale. De exemplu, în 2015, DIICOT a avut 944 de cereri de cooperare internațională înregistrate, dintre care 574 au fost inițiate de către unitate, în timp ce DNA a avut 229 de cereri înregistrate, 112 dintre ele fiind solicitate de către instituția română. În rândul parchetelor nespecializate valorile sunt mai reduse și ies în evidență Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba, care au inițiat 36, 28, respectiv 24 de cereri de cooperare internațională în 2015.
Pentru mai multe informații privind cooperarea internațională și recuperarea produsului infracțiunii, consultați Raportul privind recuperarea prejudiciului și bunurilor dobândite prin infracțiuni și Harta Recuperării Produsului Infracțiunii în România.