Cum se fură din proiectele europene

În zona de Nord-Est, mai toate proiectele europene eligibile au trebuit să aibă girul baronilor locali, indiferent de culoarea politică. Iar acele proiecte sunt nu de puține ori pline de greșeli intenționate, care au drept scop ușurarea ”servirii contractelor către clientela politică”. Că aşa spune vorba din bătrâni, ”o mână spală pe alta…”. Au mai scăpat pe aici pe colo și proiecte bune, libere de sarcini politice, care au fost aprobate ca prin minune, însă acestea sunt de valoare mică, ori după obținerea finanțării… ei bine, ”rechinii simt sângele din apă”.

Sunt câteva metode de a subtiliza banii din aceste proiecte, în special cele care prevăd construcțiile și modernizarea de drumuri. Mai exact celebrele proiecte de apă-canalizare și drumuri, asezonate cu centre sociale, after-school-uri și cămine culturale, nefolosite de nimeni. Ideea e înrudită cu dibăcia de a face bani din piatra seacă, sau mai bine spus din apa râurilor.

După obținerea finanțării, se decid constructorii. Licitațiile sunt de cele mai multe ori de formă, iar dacă apar constructori inopinați licitația se repetă, iar nepoftitul este ”convins” că este mai bine să se retragă. Curioşii ar trebui să se uite la licitațiile din județul Botoșani, de la Cordăreni, unde firma care a adjudecat lucrarea a făcut-o la a treia licitație și tocmai de pe locul 10, ceilalți renunțând după ce au fost sfătuiți de baronii locali și de către un anume angajat de la Autoritatea Regională din Iași.

sursa foto: monitorulsv.ro

Apoi urmează etapa șantierului. Ei bine, în proiect scrie că balastul se va aduce de la cea mai apropiată balastieră autorizată. În scenariul nostru, vom vedea că prima balastieră autorizată va fi întotdeauna la 30-50 km depărtarte, poate și mai mult – cei de la Apele Române au grijă de acest lucru. Costurile pentru balast vor fi enorme în acte: achiziționarea sortului plus costurile pentru transport. În realitate, constructorul va înființa câteva balastiere ilegale pe terasa pârâiașului sau a râului din apropiere, la maxim 5-6 km distanță de șantier. Din nou cei de la Apele Române vor avea ”orbul găinilor”, dar asta vă vom arăta într-un material viitor. Ca și exemplu pentru curioși, pe la Mălini, județul Suceava, încă se pot vedea locurile de unde s-a luat balast pentru cei 30 km de canalizare și drum. Nu trebuie să fii inginer hidrotehnic ca să vezi că nu s-a adus nici o pietricică tocmai de la 40 km distanță…

De curând în județul Suceava a avut loc o nouă licitație pentru un drum agricol. La Baia se va construi un drum comunal de 1 milion de euro, pe o lungime de circa 6 km. Față de studiul de fezabilitate, deja în proiectul tehnic au apărut câteva zeci de mii de tone de balast în plus și va fi interesant să vedem unde va fi acesta pus. Ce să mai spunem că Baia este pe malul râului Moldova, unde se găseşte balast din abundență, iar în mod curios, cea mai apropiată balastieră este la peste 30 de km depărtare.

sursa foto: monitorulsv.ro

Cine are orbul găinilor?

Ei bine, de puține ori, e drept, la finalul proiectului se mai face câte o probă a calității lucrărilor. Față de cele făcute de către autoritățile de control, probele independente arată cât de mult s-a furat, sau mai bine spus arată că lucrarea nu este deloc la standardul din acte. Fie grosimea asfaltului sau a betonului este mult sub limitele admise, fie materialele folosite nu sunt conforme. Dar cum oficialii, care vin să mănânce și să bea gratis la tăierea panglicii, nu văd niciodată absolut nimic, e logic să-i credem fie proști, fie corupți. Este interesant că la Autoritatea Regională de la Iași, sau de la Piatra Neamț, mereu regăsim aceleași nume în spatele unor șefi care se schimbă odată cu guvernele. Însă acei funcționari țintuiți în scaune sunt cei care dictează cine trebuie să câștige licitația, cum trebuie făcut ca un aplicant să fie îndepărtat sau cine să se asocieze cu cine. Ca ultim exemplu și semnal de alarmă! – la Baia s-au schimbat multe date din proiectul tehnic față de studiul de fezabilitate pe care s-a obținut finanțarea. De ce s-a pus un nou proiectant să semneze același SF și să ”binecuvânteze” noul PT? De ce domnii de la ANCSI Iași nu au reacționat de loc, iar în alte cazuri fac ”tragedii grecești” pentru orice modificare, mult mai puţin semnificativă?

Ca să nu mai amintim zecile de proiecte care au fost aprobate pentru primăriile cu culoarea politică potrivită, după ce li s-au mărit punctajele prin adăugarea în proiecte a căminelor culturale sau a centrelor sociale. Cel mai simpatic a fost primarul de la Mitocul Dragomirnei, Dănuț Solcan, care a recunoscut într-un interviu că a construit un centru social pentru oamenii străzii, doar pentru că vroia să modernizeze un drum din comună. Iar în final a realizat că nu avea puterea să țină centru social deschis la capacitate maximă, dar şi că în comuna Mitocul Dragomirnei nici nu prea sunt oameni ai străzii.