vineri, 1 iulie 2022
Inițiativa pentru o Justiție Curată
  • Acasă
  • Despre Coaliție
    • Parteneriat
    • Misiune / Viziune
  • Știri
  • Alerte
  • Jurnalisti in Serviciul Public
  • Investigații
  • Orașul Uitat
No Result
View All Result
  • Acasă
  • Despre Coaliție
    • Parteneriat
    • Misiune / Viziune
  • Știri
  • Alerte
  • Jurnalisti in Serviciul Public
  • Investigații
  • Orașul Uitat
No Result
View All Result
Inițiativa pentru o Justiție Curată
No Result
View All Result

Cum se fură din proiectele europene

byIJC
6 ani ago
ininvestigatii
4 min read
775 49
  • Câteva trucuri folosite pe scară largă pentru a sifona bani din construcţia şi modernizarea drumurilor
  • De ce apar centre sociale şi cămine culturale în satele unde n-are nimeni nevoie de ele

În zona de Nord-Est, mai toate proiectele europene eligibile au trebuit să aibă girul baronilor locali, indiferent de culoarea politică. Iar acele proiecte sunt nu de puține ori pline de greșeli intenționate, care au drept scop ușurarea ”servirii contractelor către clientela politică”. Că aşa spune vorba din bătrâni, ”o mână spală pe alta…”. Au mai scăpat pe aici pe colo și proiecte bune, libere de sarcini politice, care au fost aprobate ca prin minune, însă acestea sunt de valoare mică, ori după obținerea finanțării… ei bine, ”rechinii simt sângele din apă”.

Sunt câteva metode de a subtiliza banii din aceste proiecte, în special cele care prevăd construcțiile și modernizarea de drumuri. Mai exact celebrele proiecte de apă-canalizare și drumuri, asezonate cu centre sociale, after-school-uri și cămine culturale, nefolosite de nimeni. Ideea e înrudită cu dibăcia de a face bani din piatra seacă, sau mai bine spus din apa râurilor.

Orice construcție are nevoie de balast: pentru structura de rezistentă a drumurilor, pentru betoane sau pentru ecologizări. Iar din acest balast, se pot scoate chiar și mai bine de 50% din banii prevăzuți în proiect. Tot ce trebuie sa faci este să fii firma constructoare agreata de baronul local, care îi ține la distantă pe chiorii de la Apele Române și care îți asigură acceptarea tuturor rectificărilor la structurile regionale. Sună cam ambiguu, dar să mergem la câteva cazuri concrete.

După obținerea finanțării, se decid constructorii. Licitațiile sunt de cele mai multe ori de formă, iar dacă apar constructori inopinați licitația se repetă, iar nepoftitul este ”convins” că este mai bine să se retragă. Curioşii ar trebui să se uite la licitațiile din județul Botoșani, de la Cordăreni, unde firma care a adjudecat lucrarea a făcut-o la a treia licitație și tocmai de pe locul 10, ceilalți renunțând după ce au fost sfătuiți de baronii locali și de către un anume angajat de la Autoritatea Regională din Iași.

286997maximsursa foto: monitorulsv.ro

Apoi urmează etapa șantierului. Ei bine, în proiect scrie că balastul se va aduce de la cea mai apropiată balastieră autorizată. În scenariul nostru, vom vedea că prima balastieră autorizată va fi întotdeauna la 30-50 km depărtarte, poate și mai mult – cei de la Apele Române au grijă de acest lucru. Costurile pentru balast vor fi enorme în acte: achiziționarea sortului plus costurile pentru transport. În realitate, constructorul va înființa câteva balastiere ilegale pe terasa pârâiașului sau a râului din apropiere, la maxim 5-6 km distanță de șantier. Din nou cei de la Apele Române vor avea ”orbul găinilor”, dar asta vă vom arăta într-un material viitor. Ca și exemplu pentru curioși, pe la Mălini, județul Suceava, încă se pot vedea locurile de unde s-a luat balast pentru cei 30 km de canalizare și drum. Nu trebuie să fii inginer hidrotehnic ca să vezi că nu s-a adus nici o pietricică tocmai de la 40 km distanță…

De curând în județul Suceava a avut loc o nouă licitație pentru un drum agricol. La Baia se va construi un drum comunal de 1 milion de euro, pe o lungime de circa 6 km. Față de studiul de fezabilitate, deja în proiectul tehnic au apărut câteva zeci de mii de tone de balast în plus și va fi interesant să vedem unde va fi acesta pus. Ce să mai spunem că Baia este pe malul râului Moldova, unde se găseşte balast din abundență, iar în mod curios, cea mai apropiată balastieră este la peste 30 de km depărtare.

287021maximsursa foto: monitorulsv.ro

Cine are orbul găinilor?

Ei bine, de puține ori, e drept, la finalul proiectului se mai face câte o probă a calității lucrărilor. Față de cele făcute de către autoritățile de control, probele independente arată cât de mult s-a furat, sau mai bine spus arată că lucrarea nu este deloc la standardul din acte. Fie grosimea asfaltului sau a betonului este mult sub limitele admise, fie materialele folosite nu sunt conforme. Dar cum oficialii, care vin să mănânce și să bea gratis la tăierea panglicii, nu văd niciodată absolut nimic, e logic să-i credem fie proști, fie corupți. Este interesant că la Autoritatea Regională de la Iași, sau de la Piatra Neamț, mereu regăsim aceleași nume în spatele unor șefi care se schimbă odată cu guvernele. Însă acei funcționari țintuiți în scaune sunt cei care dictează cine trebuie să câștige licitația, cum trebuie făcut ca un aplicant să fie îndepărtat sau cine să se asocieze cu cine. Ca ultim exemplu și semnal de alarmă! – la Baia s-au schimbat multe date din proiectul tehnic față de studiul de fezabilitate pe care s-a obținut finanțarea. De ce s-a pus un nou proiectant să semneze același SF și să ”binecuvânteze” noul PT? De ce domnii de la ANCSI Iași nu au reacționat de loc, iar în alte cazuri fac ”tragedii grecești” pentru orice modificare, mult mai puţin semnificativă?

Ca să nu mai amintim zecile de proiecte care au fost aprobate pentru primăriile cu culoarea politică potrivită, după ce li s-au mărit punctajele prin adăugarea în proiecte a căminelor culturale sau a centrelor sociale. Cel mai simpatic a fost primarul de la Mitocul Dragomirnei, Dănuț Solcan, care a recunoscut într-un interviu că a construit un centru social pentru oamenii străzii, doar pentru că vroia să modernizeze un drum din comună. Iar în final a realizat că nu avea puterea să țină centru social deschis la capacitate maximă, dar şi că în comuna Mitocul Dragomirnei nici nu prea sunt oameni ai străzii.

Tags: fraude fonduri europenePaul Ciurari
Share38Tweet11
Previous Post

MCV – Garanția continuării reformelor!

Next Post

HARTĂ RELAȚIONALĂ: Cum șantaja Mircea Govor cu ziarul

Related Posts

Facturi duble la firma care se pregătește să ia miliardul pentru gunoiale din Sectorul 2

3 ani ago

Consilierii locali care au refuzat ca orașul Constanța să fie parte în dosarul lui Mazăre: lista rușinii

3 ani ago

Cazul de trafic de copii din Țăndărei, nerezolvat de justiția română nici după 8 ani

4 ani ago

Clanul Bashar al-Assad – stăpân în baza militară a armatei române

4 ani ago

Comments 2

  1. Ionut says:
    6 ani ago

    Ai si nu ai dreptate.Ai ca pe drumuri se pot sifona cel mai usor bani.Nu ai dreptate cu altele,legate de legi,de balastiere,etc

    Răspunde
  2. Carmen Dragusin says:
    6 ani ago

    Stati linistiti ca in satul Ighisul Nou jud.Sibiu asfaltarea a 5.74km strazi a costat 11 milioane de euro, NU s-a facut studiu de fezabilitate,NU a fost licitatie publica, banii s-au luat de la BERD in conditiile in cae se puteau lua de la Fonduri europene,95% nerambursabili. In loc sa se faca drum comunal de 8m latime s-au facut stradute de 3,5m urmate direct de santuri adanci de 1-1,5m descoperite…etc. Dar se pare ca am suparat atat de tare pe cine nu trebuia incat pe data de 13 dec 2015 a venit un tigan si mi-a spus ca i s-au dat 500 euro „sa-mi faca felul” dar el s-a interesat de mine si eu „chiar sunt femeie de treaba si tin cu oamenii iar el are Dumnezeu”! Ce se va intampla cand vor trimite pe unul care NU ARE Dumnezeu?

    Răspunde

Dă-i un răspuns lui Ionut Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai citite

  • București: 100 de ani de tradiție aruncați la gunoi. Fosta Fabrică de bere Rahova, între ruină și pericol public

    257 shares
    Share 103 Tweet 64
  • Galaţi: proiectanţii falimentului

    81 shares
    Share 32 Tweet 20
  • Constanța: Palatul Reginei Maria, vândut la preț de apartament de lux. DNA cere anularea vanzarii

    1087 shares
    Share 738 Tweet 146
  • Valea Călugarească: Conacul Matac şi biserica Sfântul Nicolae – Schiau, două clădiri vechi de peste 100 de ani, abandonate de proprietari

    327 shares
    Share 142 Tweet 77
  • Cum a ajuns Restaurantul Diplomatic din Parcul Herăstrău să fie închiriat de o firmă controlată de Puiu Popoviciu și Dragoș Dobrescu

    272 shares
    Share 108 Tweet 68
  • Acasă
  • Despre Coaliția Inițiativa pentru o Justiție Curată
  • Rapoarte
  • Senatorii României
  • text homepage 9
© 2019 justitiecurata.ro - susținut de Freedom House România și PressHub.
No Result
View All Result
  • Acasă
  • Despre Coaliție
    • Parteneriat
    • Misiune / Viziune
  • Știri
  • Alerte
  • Jurnalisti in Serviciul Public
  • Investigații
  • Orașul Uitat

Welcome Back!

Login to your account below

Forgotten Password?

Create New Account!

Fill the forms bellow to register

All fields are required. Log In

Retrieve your password

Please enter your username or email address to reset your password.

Log In