Iată câteva dintre concluziile la care am ajuns studiind companiile de stat din cele patru țări. Studiul va fi disponibil în curând pe statecapture.ro
România are un cadru legislativ bun, stabilit prin OUG 109 – actuala Lege 111/2016 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, dar parțial aplicat și, mai nou, amendat brutal și netransparent în Parlament. Investigațiile procurorilor anticorupție, multe finalizate cu condamnări definitive, au arătat modalități de capturare a resurselor statului în special în energie, infrastructură sau servicii publice (Poșta Română). Cu toate acestea, controlul și prevenția sunt deficitare, iar managementul acestor companii continuă să fie folosit în scopuri clientelare: politice sau de afaceri.
Bulgaria are un cadru legislativ pentru guvernanța companiilor de stat mai slab reglementat decât cel românesc, cu prevederi contradictorii și o lipsa severă de aplicare a standardelor internaționale OECD sau GRI. Controlul și instrumentele de monitorizare sunt ineficiente iar eventuale investigații legate de administrarea defectuoasă sau fraudarea companiilor de stat sunt aproape imposibile din cauza unor prevederi potrivit cărora acolo unde este conducere colectivă, răspunderea individuală nu este posibilă.
Cehia – companiile de stat sunt un jucător major; există încă 280 de companii din moștenirea sovietică, doar 106 mai sunt active. Doar cinci din cele 20 de recomandări OECD pentru companiile de stat sunt îndeplinite. Experții cehi reclamă lipsa de transparență și politizarea procesului de numire în managementul acestor companii, iar legea privind numirea transparentă în consiliile de administrație încă nu a fost adoptată.
Italia are un cadru legislativ extins pentru combaterea corupției, axat în principal pe prevenire; în 2013 au fost publicate ghidurile pentru numirea și remunerația conducerii întreprinderilor de stat; Între 2016-2017 a avut loc o reformă amplă privind guvernanța corporativă, relevantă în principal pentru întreprinderile de stat locale, dar și o raționalizare semnificativă a participării statului în companii. Proprietatea multiplă s-a dovedit a fi eficientă în echilibrarea influenței politice, în special în sectorul în care există un monopol natural;
– cu Centrul Român de Politici Europene, Expert Forum (EFOR), Freedom House România, RiskMonitor Bulgaria, Candole Partners Czech Republic și Amapola, progetti per la sicurezza delle persone e delle comunità Italy.