Fenomenul corupției în sănătate nu se va diminua fără o abordare pro-activă a instituțiilor cu responsabilități administrative în domeniu în vederea reducerii vulnerabilității și riscului de corupție, precum și a creșterii integrității, a declarat ieri Laura Codruța Kovesi, cu ocazia prezentării unui studiu privind Corupția în sistemul public de sănătate. Studiul e realizat de DNA în baza a 28 de dosare soluționate prin hotărâri definitive în perioada 2015-2017.
„Nu vom reuși să rezolvăm problema corupției în sănătate doar prin investigații”, a spus procurorul-șef al DNA, cerând administrației publice măsuri de prevenire.
Analiza DNA devoalează un sistem informal guvernat de reguli nescrise, cunoscute, acceptate și transmise mai departe:
- tarife cunoscute, răspândite și acceptate pentru intrarea în sistem – de ex. pentru angajare de infirmieră (1.500 euro), șofer de ambulanță (1.000 euro), asistentă medicală(2.500 euro), registrator medical (1.000-1.5000 euro),
- mitele date pentru autorizarea funcționării de farmacii (un proces birocratic greoi, care poate dura 5-6 luni, practic se plătește mită pentru ca autoritățile să respecte termenul legal de 30 zile),
- mite pentru obținerea de și buna derulare a unor contracte de achiziții publice cu spitalele (la derularea contractelor, de ex., este procent fix, între 5-2o% din valoarea facturilor plătite)
- mite pentru serviciile medicale care se adresează în special medicilor specialiști (pentru declararea incapacității de muncă, de ex., sau pentru realizarea unor acte medicale corecte); există adevărate „ritualuri de cabinet” – bani ascunși între coli de hârtie, evitarea atingerii banilor, bani direct în buzunarul halatului, produsele lăsate la baza biroului, folosirea asistentei ca intermediar; nu valoarea, ci ritmicitatea unor astfel de mite asigură profituri considerabile, susține DNA,
- mite lunare date de managerii de spitale către șeful casei județene de asigurări de sănătate pentru bugetarea corespunzătoare a spitalului, mita devenind astfel un adevărat „mecanism de supraviețuire instituțională” mai ales în cazul spitalelor care se află în executare silită, după cum afirmă studiul DNA; managerul de spital, încă de la momentul numirii în funcție, cunoaște și-și asumă această practică infracțională.
Prezent la lansarea studiului, procurorul-general al României, Augustin Lazăr, a mărturisit că i-a pierit optimismul văzând, chiar și în contextul aplicării legii și pedepsirii vinovaților, „succesiunea exasperantă a actelor de luare de mită”, „că se ia mită cum ai respira”, „sistematizarea, standardizarea și ritmicitatea conduitei infracționale”.
Am spus mereu că nu e un fenomen caracteristic României și nu am inventat noi nimic nou, a adăugat Augustin Lazăr, dar aici e vorba de „o matrice sub-culturală transmisă din generație în generație, de un obicei vechi. Am crezut că pe măsură ce înaintăm către Europa, tinerilor manageri le va repugna ideea de a lua mită. Ne-am înșelat.”
Pentru diminuarea fenomenului nu e suficientă aplicarea legii penale, ci se impun, au spus atât Laura Codruța Kovesi cât și Augustin Lazăr, politici ale administrației publice, măsuri manageriale care țin de maniera de formare și de selectare a unor manageri integri.
Reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Ministerului Justiției, Curții de Conturi și Agenției Naționale de Achiziții Publice, organisme cu răspunderi administrative cu un rol important în prevenirea actelor de corupție au fost prezenți la dezbatere.
Studiul integral, cu spețe, poate fi consultat aici:
Studiu_DNA privind corupția din sistemul public de sănătate – perioada 2015-2017