Neliniștea produsă în societate de modul mișelesc în care guvernul adoptă noaptea legislație în folosul protipendadei politice, prin ordonanțe pro-corupție a căror urgență este nejustificată, sporește dilemele cetățenilor privind căile democrației.
Cum te poți lupta cu un adversar al democrației care nu respectă nicio regulă?
Este o întrebare stăruitoare, mai ales că replica PSD când i se pune în vedere încălcarea de legi, proceduri, reguli este cinică. „Și care-i problema?”, răspunde stereotip Florin Iordache, ministru al justiției și artizan al mutilării legislației anticorupție, acțiune supranumită „marțea neagră”.
Președintele Iohannis, CSM și instituțiile puterii jurdecătorești, opoziția, unele sindicate și cetățenii caută căi legale, întrebându-se cum să se opună abuzului de putere al unei majorități care justifică orice ticăloșie cu votul primit în 11 decembrie 2016.
Prin intermediul mass-media care îi servește agenda politică – mai ales cele două televiziuni de știri aparținând unor condamnați/cercetați penal, Antena 3 și RTV -, actuala putere transmite amenințări nedisimulate cu contrademonstrații apte să provoace un război civil și cu folosirea armelor de foc împotriva protestatarilor.
Sunt suspiciuni rezonabile că apariția ultrașilor în fața Guvernului în seara de 1 februarie, este o manevră tactică a PSD pentru a risipi cei 150.000 de demonstranți.
Pe de altă parte, curg gratuitățile pentru un electorat sărăcit, adus în stare de dependență.
Ce e de făcut? Nici vocile cele mai hotărâte din presă și din societatea civilă nu au găsit raspunsul decisiv.
„Ce s-a întâmplat este o declaraţie de război, făcută nu numai justiţiei ci şi cetăţenilor români care au înţeles să se opună acestui act discreţionar, totalitar, care vine din bezna comunistă de dinainte de ’89. Nu ştiu cum se poate răspunde la aşa ceva”, declara jurnalistul C.T.Popescu, unul dintre cei mai categorici, uneori în exces, formatori de opinie.
Lumea politică este buimacă sau direct interesată: opoziția alcătuită practic din două partide, PNL și USR, apelează la căile parlamentare, moțiunea, fără șansă. Alte formațiuni ca UDMR, PMP sau grupul minorităților nu se raliază, din interese conexe cu PSD, de a-și salva penalii și de a avea, prin lege, noi privilegii. Avocatul Poporului, instituție jalnic reprezentată de Victor Ciorbea, este aliată cu puterea în schimbul funcției. Se clamează „supremația” Parlamentului, deși o anulează tocmai ordonanțele de urgență într-un domeniu care, constituțional, îi este rezervat, iar Guvernul invocă „oportunitatea”, precum și decizii ale CCR sau CEDO care nu sunt, în fapt, respectate în cele două „OUG-elefant”.
Fost ministru al Justiției și principal autor a arhitecturii anticorupție în România, europarlamentarul Monica Macovei susține căile instituționale:
„În acest moment, niciun demers nu este de prisos pentru a bloca OUG de modificare a Codurilor din justiție. Orice variantă trebuie încercată: sesizarea Curții Constituționale, moțiuni, acțiuni pentru modificarea textului ordonanței și proteste în Parlament, proteste pașnice în stradă.”
Atacată vehement nu doar în timpul ministeriatului său, ci în permanență pentru intransigența sa, Monica Macovei s-a adresat justiției în fiecare situație în care s-a considerat nedreptățită. A fost consecventă cu principiile sale, expunându-se procedurilor transparent instituționale și nu folosindu-se de avantajele statutului de demnitar. Iar în România privilegiile au sporit cu fiecare an, croite de un parlament toxic, care culminează acum cu dezincriminarea unor infracțiuni care privesc exclusiv demnitari și funcționari de stat. Cu alte cuvinte, drepturi în plus pentru autorități, drepturi diminuate pentru cetățeni.
Monica Macovei n-a ezitat să îl dea în judecată pe Cătălin Ivan, europarlamentar PSD, care a încercat să acrediteze în spațiul public românesc o minciună: că Macovei ar fi fost cercetată la Parlamentul European de către o comisie de etică. Sentința Curții de Apel București a stabilit în 2016 despăgubiri morale de 5.000 de euro, 2.000 lei cheltuieli de judecată și publicarea de către Cătălin Ivan a deciziei definitive în trei ziare naționale.
„În loc să își ceară scuze publice că a dezinformat opinia publică și că a mințit, Cătălin Ivan a continuat să mă atace și să îi denigreze inclusiv pe membrii Parlamentului European care i-au dezmințit minciunile”, declara Monica Macovei la încheierea litigiului.
Deși dezamăgită, președinta M10 a continuat să se adreseze justiției pentru a denunța denigrări de durată la Antena 3 care a acuzat-o că a anchetat oameni nevinovați la Mineriadă.
„În realitate, am făcut exact opusul: am ajutat manifestanții din Piața Universității, am refuzat să anchetez sau să arestez manifestanți și am cerut să fie eliberați, am cerut cercetarea penală a polițiștilor și procurorilor care au reținut și arestat ilegal demonstranți din Piață și am emis, ca procuror, soluții de nevinovăție pentru oameni arestați ilegal în iunie 1990, până când mi s-a interzis accesul la aceste dosare” a declarat presei în noiembrie 2016.
Și acest proces a fost câștigat, Gâdea și postul Antena 3 au fost obligați la plata despăgubirilor morale, iar Radu Tudor și Victor Roncea au trebuit să șteargă postările mincinoase. De altfel și Laura Codruța Kövesi, procuror-șef DNA, a câștigat un proces de defăimare cu Antena 3 și urmează să primească 250.000 Euro despăgubiri de la Mihai Gâdea, Mugur Ciuvică, Radu Tudor, Răzvan Savaliuc, Bianca Nae.
Atacată ani de-a rândul pe tema unui apartament al părinților săi, Monica Macovei a demonstrat că nu a avut niciun fel de intervenție în procesul din țară, iar CEDO le-a dat părinților câștig de cauză în 2013 și a obligat statul să le plătească o despăgubire consistentă pentru erorile judiciare din cursul procesului.
„Procesul câștigat la CEDO de tatăl meu – care a murit între timp – arată, o dată în plus, că subiectul „casei părinților” a fost unul fabricat de personaje și adversari politici care aveau ca țintă denigrarea mea”, a fost concluzia europarlamentarei, care nu a renunțat să creadă în căile democrației și în instituțiile ei.