Dosarul Retrocedărilor (Mazăre-Constantinescu): 8 ani, 87 de termene, 114 milioane euro prejudiciu, fără decizie în prima instanţă

Dosarul Retrocedărilor se judecă la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) şi a ajuns la cel de-al 87-lea termen. Au existat numeroase amânări, iar cele mai recente expertize topo-cadastrale şi imobiliare au durat trei ani.

În 25 octombrie 2008, la aproape trei ani de la începerea urmăririi penale, Radu Mazăre, fost primar al municipiului Constanţa, Nicuşor Constantinescu, încă preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, şi alte 35 de persoane erau trimise în judecată în deja celebrul Dosar al Retrocedărilor. Procurorii susţin că grupul format din cele 37 de persoane ar fi pus la cale, în perioada 2002-2005, retrocedarea ilegală a aproximativ 100 de hectare de teren din Constanţa. În acest fel, ar fi fost creat un prejudiciu de 114 milioane de euro în dauna statului, din care 36,16 milioane de euro, în dauna municipiului Constanţa.

„Membrii Comisiei de aplicare a Legii 10/2001 din cadrul Primăriei Constanţa, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, cu ştiinţă, au soluţionat în mod defectuos o serie de cereri de restituire de terenuri, în scopul obţinerii de avantaje patrimoniale care s-au materializat în dobândirea de către ei sau de către persoane din anturajul lor a proprietăţii asupra unor mari suprafeţe de teren la care nu aveau dreptul”, afirmă procurorii DNA. Ar fi fost restituite inclusiv porţiuni de plajă şi terenuri care, „conform Constituţiei şi legilor în vigoare, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice, adică nu pot ajunge sub nicio formă în proprietatea vreunei persoane fizice sau juridice.”

Procesul a debutat cu o amânare

Judecarea acestui dosar a debutat cu stângul: încă de la primul termen, pe 25 noiembrie 2008, procesul a fost amânat, după ce s-a constatat că Primăria Constanţa nu a fost citată corect.
Şi la cel de-al doilea termen, din 16 decembrie 2008, CAB a decis o nouă amânare, pe motiv că Primăria Constanţa nu a fost citată corect, dar şi fiindcă unii dintre avocaţii inculpaţilor nu s-au prezentat la şedinţa de judecată.

La termenul din 16 septembrie 2009, instanţa decide, din nou, amânarea, de data aceasta din cauza grevei magistraţilor.

O lună mai târziu, pe 14 octombrie, o nouă amânare, pe motiv că lipsea un raport de expertiză solicitat de instanţă, precum şi apărătorul unuia dintre inculpaţi.

La termenul din 16 decembrie acelaşi an, CAB decide să amâne din nou, deoarece cei mai mulți dintre inculpaţi n-au putut ajunge la proces din cauza ninsorilor abundente.

La termenul din 10 martie 2010, vremea rea îi împiedică iarăși pe inculpaţi şi pe avocaţii lor să ajungă de la Constanţa la Bucureşti. Deci, o nouă amînare.

O săptămână mai târziu, apărătorii solicită trimiterea dosarului la Curtea Constituţională, în scopul soluţionării unor excepţii de neconstituţionalitate pe care le-au invocat, dar instanţa respinge, pe 24 martie, excepţiile ca inadmisibile, iar dosarul rămâne pe rol.

Primele declaraţii în calitate de inculpat, la aproape 4 ani de la trimiterea în judecată

La mai bine de 3 ani de la debutul procesului, mai exact, în 23 mai 2012, Radu Mazăre face primele declaraţii în calitate de inculpat.

Audierile inculpaţilor continuă pe 13 iunie.

În 4 septembrie 2012, fostul primar al Constanţei e audiat din nou. La acelaşi termen este audiat şi Cristi Borcea.

Din septembrie până în decembrie 2012 se succed patru amânări ale procesului.

Urmează apoi alte şapte amânări, din februarie până în septembrie 2013.

În 3 septembrie 2013, Curtea de Apel București decide amânarea procesului în vederea finalizării expertizei topo-cadastrale dispuse în cauză.

Aceeaşi decizie se ia şi la termenele din 29 octombrie, 19 noiembrie, 7 ianuarie 2014.

La 1 iulie 2014 se prezintă, în sfârșit, expertiza topografică, dar procesul se amână din nou, procurorul de şedinţă atrăgând atenţia asupra faptului că expertul nu a răspuns la toate obiectivele stabilite de instanţă anterior.

La termenul din 16 decembrie 2014, CAB amână pronunţarea asupra obiecţiunilor la raportul de expertiză topo-cadastrală formulate de DNA şi de inculpaţi prin apărători pentru 30 septembrie.

În noiembrie 2014 încep amânările din cauza faptului că Nicuşor Constantinescu nu se mai prezintă la termene.

Astfel, în 10 martie 2015, instanţa decide amânarea procesului din motive procedurale, ca urmare a arestului la domiciliu al preşedintelui CJ Constanţa.

La termenul din 16 iunie 2015, procesul se amână din nou, pentru desemnarea unui expert în vederea efectuării expertizei evaluatoare imobiliare.

În 19 ianuarie 2016, instanţa acordă un nou termen, pentru finalizarea expertizei tehnice evaluatoare imobiliare.

Săptămâna trecută, Curtea de Apel București a decis din nou amînarea, noul termen fiind stabilit pentru data de 15 iunie, când ar trebui să se discute obiecţiunile ridicate faţă de concluziile raportului de expertiză. Peste o lună, așadar, va fi cel de-al 87-lea termen al acestui proces.

„Nu s-a pronunţat nici măcar o decizie în primă instanţă”

Nistor Călin, procurorul-şef adjunct al DNA, a declarat, într-un interviu acordat ziarului „Constanţa noastră”, că instanţa se va pronunţa şi pe latura civilă, chiar dacă faptele se prescriu, putând dispune restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii, adică revenirea acelor terenuri în domeniul public.

„Dosarul respectiv este unul dintre cele mai vechi dosare trimise spre judecare de DNA și față de care nu s-a pronunţat nici măcar o decizie în primă instanţă.

Este adevărat că avem de-a face cu o cauză complexă, mă refer atât la numărul inculpaţilor, la volumul actelor efectuate atât la urmărirea penală, cât şi la cercetarea judecătorească. În plus, în cauză s-au efectuat mai multe expertize care au necesitat un timp mai mare.

Dar nu e mai puţin adevărat că judecarea acestui dosar a fost suspendată aproximativ un an pe motiv că apărătorii inculpaţilor au invocat o excepţie de neconstituţionalitate, respinsă de CCR (între timp însă legea s-a modificat și nu mai impune suspendarea judecării cauzei în situații similare).

La fel, nu e mai puțin adevărat că, pe parcursul judecății, s-au schimbat mai mulți judecători. Acum, la fiecare termen, procurorul care susține dosarul în instanță propune devansarea următorului termen, pentru a evita riscul prescrierii faptelor. Sper că se va da o hotărâre definitivă până la prescripţia faptelor”, a declarat procurorul-şef adjunct al DNA, Nistor Călin.

Co-inculpaţii lui Mazăre, funcţionari publici şi afacerişti cu notorietate

O parte dintre co-inculpaţii lui Mazăre în acest dosar sunt foşti angajaţi din cadrul Primăriei Constanţa, personaje rămase în mentalul colectiv drept oameni fideli fostului primar: Constantin Racu, fost director al Direcţiei Administraţie Publică, şi Ramona Dospinescu, fost director al Direcţiei Patrimoniu. Alţi inculpaţi în dosar sunt Ion Marica, fost director al Direcţiei Tehnic Investiţii, Dan Miron, fost consilier local, consilierii juridici Cristian Talpău, Nora Alina Chircă şi Bogdan Ghiţulescu, trimişi în judecată, ca şi Racu şi Dospinescu, petru abuz în serviciu contra intereselor publice, cu obţinerea de avantaje patrimoniale, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, fals intelectual, în formă continuată şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni. Toţi aceştia au avut calitatea de membru în comisia de aplicare a Legii 10/2001 din cadrul Primăriei Constanţa.

Unul dintre numele cu notorietate din acest dosar este cel al lui Cristi Borcea, fost acţionar la Dinamo. Borcea are calitatea de cesionar cumpărător de drepturi succesorale şi a fost trimis în judecată pentru complicitate la infracţiuni asimilate şi în legătură directă cu infracţiuni de corupţie, ca şi alţi oameni de afaceri din dosar, precum Carmen şi Marius Puşcaşi. Acesta din urmă este cunoscut drept persoana care se ocupă de Hotelul Flora din staţiunea Mamaia, hotel deţinut de SC Xenoti SRL, firmă în care sunt implicaţi Radu Mazăre, Nicuşor Constantinescu şi cunoscutul om de afaceri Sorin Strutinsky, la momentul actual trimis în judecată în la fel de celebrul Dosar Polaris.

Un alt nume cu notorietate în acest dosar este cel al Paraschivei Barbu, prosperă femeie de afaceri din Constanţa şi mama Antonellei Marinescu, fost consilier PSD în Consiliul Local Municipal Constanţa, fost deputat PSD şi fost consul al României la Toronto în timpul guvernării USL.

Potrivit anchetatorilor, după ce au aşteptat degeaba ani la rând, persoanele îndreptăţite la restituire au fost convinse să-şi vândă drepturile succesorale ori să vândă terenurile restituite, pentru sume de bani de reprezintă mai puţin de 1% din valoarea acestora. „În final, aceste terenuri aveau să ajungă în proprietatea persoanelor cărora le-au fost predestinate, cu mult înainte de soluţionarea cererilor de restituire”, se menţionează în rechizitoriu.

Consiliul Local Constanţa nu s-a constituit parte civilă. Radu Mazăre: „Vă mulţumesc!”

De-a lungul anilor, fostul primar Radu Mazăre a avut o atitudine extrem de ostilă atât la adresa procurorilor DNA, cât şi la adresa fostului preşedinte Traian Băsescu, ori de câte ori a fost vorba despre Dosarul Retrocedărilor.

Radu Mazăre a consacrat expresia „procurorii băsişti”, precum şi expresia „slugoii lui Băsescu”. Despre dosar în sine a spus că „este apogeul mascaradei iniţiate de Băsescu şi de procurorii politici ai DNA, adică, un dosar cercetat timp de patru ani şi trimis în instanţă fără nicio exptertiză”.

În martie 2008, Consiliul Local Municipal (CLM) Constanţa a dezbătut, într-o şedinţă, posibilitatea de a se constitui sau nu parte civilă în acest dosar, ca urmare a adresei DNA numărul 29564 din 25 februarie 2008. În şedinţa cu pricina, Nicolae Moga, actual senator PSD aflat la al doilea mandat, la momentul respectiv însă consilier local, atrăgea atenţia: „Consultaţi documentele şi, atenţie, gândiţi-vă la capcane! Pentru că constituirea ca parte civilă a Consiliului Local implică… Nu trebuie să vă spun mai mult”, afirma Moga, potrivit procesului verbal al şedinţei CLM Constanţa din martie 2008. Trebuie menţionat că şi Nicolae Moga a fost unul dintre social-democraţii apropiaţi lui Radu Mazăre.

La finalul şedinţei amintite, în care consilierii au respins în unanimitate perspectiva constituirii de parte civilă pentru o eventuală recuperare a prejudiciului adus municipalității, fostul primar Radu Mazăre declara uşurat:

„Domnilor, vă mulţumesc pentru faptul că interesele politice n-au stat mai presus decât libertatea oamenilor. Politica e politică, iar dreptatea, eu cred că trebuie să fie dreptate pentru oricine. Mulţumesc!”.