Info Sud-Est ne prezintă, sub semnătura Andreei Pavel, dedesubturile unor comunicate de presă bizare emise de conducerea Curții de Apel Constanța. Nouă, aceste mesaje ne par expresia unei slugărnicii fără echivoc față de șefa CSM.
Vineri, 1 februarie, aproape de finalul programului,conducerea Curții de Apel Constanțași-a exprimat sprijinul pentru CSM în două episoade care s-au petrecut în decembrie anul trecut, respectiv în urmă cu două săptămâni.
Comunicatele semnate de Marius Cristian Epure, președintele Curții de Apel Constanța, și Cristina Eleni Marcu, vicepreședintele instituției, fac referire la:
•Unpunct de vederepublicat în10 decembrie 2018de Victor Alistar și Romeo Chelaru, numiți de alianța PSD-ALDE reprezentanți ai societății civile în CSM;
•Undrept la replicăal Liei Savonea, președintele CSM, publicat pe site-ul instituției în18 ianuarie a.c.
Comunicatele de susținere semnate de cei doi judecători ai CA Constanța au fost trimise chiarîn ziua în care Consiliul Superior al Magistraturii condus de Lia Savonea a publicatlista cu funcțiile de conducere vacante.
Demersul judecătorilor Epure și Marcu a stârnit nemulțumirea mai multor judecători din Curtea de Apel Constanța care consideră că prin publicarea celor două comunicate se poate înțelege că ele reprezintă punctul de vedere al întregului corp de judecători. Or, surse din cadrul CA Constanța au declarat că, dimpotrivă, inițiativa a aparținut exclusiv celor doi judecători care nu s-au consultat cu ceilalți colegi.
Președintele Curții de Apel Constanța este un judecător controversat la malul mării. Proprietarul unui teren care apare în dosarul Retrocedărilor, în care fostul primar Radu Mazăre a fost condamnat la 4 ani cu suspendare în primă instanță, Epure este autorul mai multor sentințe care au contrariat opinia publică.
Povestea pe scurt
În 18 ianuarie a.c., jurnalistul Ionel Stoica a publicat pentru Ziare.com un articol în care arăta cum Lia Savonea, șefa CSM, și Lucian Netejoru, șeful Inspecției Judiciare,au cerut ca judecarea în două procese să fie suspendată, iar dosarele să fie mutate la alte instanțe.În aceeași zi, pe site-ul CSM este publicat un drept la replică asumat doar de Lia Savonea în care aceasta își exprima nemulțumirea față de conținutul articolului.
La 1 februarie 2019, fără nicio noimă, președintele și vicepreședintele Curții de Apel Constanța își anunță public susținerea pentru dreptul la replică al Liei Savonea, printr-un comunicat de 5 rânduri. Demersul celor doi este cu atât mai greu de înțeles cu cât acesta vine tardiv,după două săptămâni de la publicarea dreptului la replicăși când subiectul dispăruse complet din spațiul public:
”Conducerea Curții de Apel Constanța susține poziția doamnei Președinte a Consiliului Superior al Magistraturii, Lia Savonea, exprimată în dreptul la replică, din data de 18 ianuarie 2019, cu privire la temele mediatice speculative lansate de unele publicații online în legătură cu intervenția Președintelui CSM în procesele aflate în curs de soluționare”.
n aceeași zi, judecătorii Epure și Marcu mai trimit un comunicat, de data aceasta de 3 rânduri, prin care anunță că susțin un punct de vedere publicat de reprezentanții societății civile din cadrul CSM în 10 decembrie 2018, adicăcu aproape două luni în urmă. În documentul de poziție semnat de Victor Alistar și Romeo Chelaru se vorbește despre Ziua Constituției, Ziua Anticorupției și Ziua drepturilor omului și sunt enumerate stufos niște truisme de genul”statul de drept se înfăptuiește numai în limitele ordinii constituționale”sau”sistemul judiciar românesc trebuie să își asume aplicarea legislației anticorupție de o manieră neselectivă, corectă, bazată pe respectarea legii”.
Însăși motivarea celor doi judecători este lipsită de înțeles:”Conducerea Curții de Apel Constanța aderă la Documentul de poziție a societății civile din Consiliul Superior al Magistraturii, din data de 10.12.2018, având în vedere că acesta transpune principii ale statului de drept”.
De precizat ar fi că cele două comunicate semnate de conducerea Curții de Apel Constanța au apărut în spațiul public la câteva ore după ce Consiliul Superior al Magistraturii a publicat lista cu funcțiile de conducere vacante.
Marius Cristian Epurea încercat de trei ori să devină judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, apoi a vrut să fie judecător militar, dar nu a reușit. În schimb, în decembrie 2018, Epure a fost numit de CSM președintele CA Constanța.
Cele două comunicate au fost semnate și de vicepreședintele Curții de Apel Constanța, Cristina Eleni Marcu, delegată de CSM în această funcție în 19 ianuarie a.c. În decembrie 2014, judecătorul Cristina Eleni Marcu l-a eliberat pe Nicușor Constantinescu din arestul preventiv și i-a dat voie să își reia activitatea în Consiliul Județean Constanța, deși acesta era trimis în judecată în alte trei dosare care vizau activitatea instituției pe care o conducea.
Judecătorul Epure, sentințele controversate și terenul din dosarul Retrocedărilor
Marius Cristian Epureeste judecător din anul 2001 și a ajuns președintele Curții de Apel Constanța în decembrie 2018. Pe plan local este un magistrat controversat prin prisma deciziilor pe care le-a luat de-a lungul timpului. Una dintre acestea este eliberarea a trei traficanți de droguri care au fost prinși de DIICOT cu 10 kilograme de cocaină și care, ulterior, aufost condamnați definitiv la pedepse cuprinse între 11 și 13 ani.
O altă decizie controversată a judecătorului Epure a fost acceptarea cererii de revizuire a sentințelor într-un dosar în care mai mulți evazioniști fuseseră condamnați definitiv pentru returnare ilegală de TVA. Ulterior, în aceeași speță, inculpațiiau fost din nou condamnați.
Poate cea mai controversată sentință a judecătorului Epure a fost eliberarea din arest a principalului suspect în cazul unui triplu asasinat. În anul 2008, spațiul public constănțean a fost cutremurat de vestea că albanezul Shyti Blenis a ucis părinții unei fetițe iar pe copilă a îngropat-o de vie. Judecătorul Epurel-a eliberat pe suspect din arest, i-a dat voie să părăsească țara și a întors dosarul la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța. Un an mai târziu, Shyti Blenis a fost găsit vinovat și condamnat definitiv la închisoare pe viață.
De numele lui Marius Cristian Epure se leagă și controversa referitoare la terenul pe care și-a construit o vilă într-un cartier rezidențial din Constanța. Casa judecătorului, cu o suprafață de 245 mp, a fost ridicată în anul 2009 pe un teren care apare în dosarul Retrocedărilor, speță în care fostul primar Radu Mazăre a fost condamnat în primă instanță la 4 ani cu suspendare.
În 2008, cotidianulZiua de Constanțafăcea public faptul că judecătorul a cumpărat un teren de 500 de mp de la Octavian Alexandru Șerban, cel care apare în dosarul Retrocedărilor drept ”interpus pentru transmiterea de proprietăţi imobiliare deposedate şi dobânditor de terenuri provenite din infracţiuni”.Procurorii l-au trimis în judecată alături de Radu Mazăre și alți 35 de inculpați, însă Șerban a fost achitat în primă instanță. Alexandru Octavian Șerban cumpărase terenul de la Mariana Leșe care fusese împroprietărită direct de Mazăre. Leșe a fost la rândul ei trimisă în judecată dar, între timp, a decedat. Judecătorul Epure a fost al treilea cumpărător al terenului din cartierul respectiv și, de-a lungul timpului, nu a simțit nevoia să lămurească acest episod.
Judecătorul Marius Epure are o avere consistentă și un singur venit, salariul de magistrat. Conform ultimei declarații publicate pe site-ul CSM, în iunie 2017, magistratul este proprietarul unic al unui teren intravilan de 500 mp în Constanța (cumpărat în 2007), 1600 mp de teren agricol în Tuzla (cumpărat în 2008), 1600 mp de teren agricol în Costinești (cumpărat în 2008), un apartament de 41 mp în Pitești (cumpărat în 2003), o casă de 245 mp în Constanța (construită în 2009), un autoturism Kya Rio (cumpărat în leasing în 2006). Judecătorul are un salariu de 10.000 lei/lună și nu are trecute în declarația de avere alte venituri.
Printreprimele deciziipe care Epure le-a luat în calitate de șef al Curții de Apel Constanța a fost să îi așeze pe procurori în sala de judecată la același nivel cu avocații inculpaților și să nu le mai permită procurorilor accesul la informațiile din dosare prin aplicația ECRIS.
Citiți întreaga poveste pe Info Sud-Est