Născut în 13 noiembrie 1955, într-un sat din județul Prahova, Cristian Rădulescu a absolvit Institutul de Medicină şi Farmacie Bucureşti – Facultatea de Medicină Generală (1981) și a dobândit competențe în management sanitar și homeopatie. Pare că Rădulescu are o slăbiciune pentru diplome și calificări, dat fiind faptul că CV-ul acestuia prezintă numeroase „specializări în specialitate” (sic).
Rădulescu a jucat în prima linie a politicii imediat după Revoluție și a fost un pion important în garda veche a democraților unde a și cunoscut apogeul politicii, deținând funcții-cheie și nu de puține ori fiind omul potrivit la locul potrivit.
Așadar, tot la capitolul „funcții și specializări”, trebuie menționat că Rădulescu a fost vreme de 12 ani secretar al Biroului Permanent Naţional al FSN, apoi al PD, în perioada 1996 – 2000 a fost secretar al Consiliului de Coordonare Politică al Coaliţiei CDR-USD-UDMR, iar în 2004 a fost secretar al Consiliului Naţional de Conducere al Alianţei D.A.
Singurul moment în care Cristian Rădulescu nu a jucat în formula câștigătoare a fost la alegerile generale din 26 noiembrie 2000, atunci când, candidând din partea PD a pierdut competiția electorală. În anul 2000, PD a reușit să obțină doar 7% (doar puțin mai mult decât UDMR – 6,80%), situându-se pe locul trei, după PDSR și PRM.
Din indemnizația de parlamentar de aproximativ 60.000 lei/an și venitul de 15.600 lei/an, trecut în dreptul soției, medic stomatolog, Rădulescu a reușit să strângă mai multe proprietăți decât spațiile libere din fișa declarației de avere.
Deține 10 terenuri, dintre care: 3 terenuri cu o suprafață de 8,5 hectare moștenite în comuna prahoveană Sângeru, iar celelalte 7 terenuri agricole (cu o suprafață totală de aproape 7 hectare) au fost cumpărate începând cu 1995 în Boldești (Prahova), Mogoșoaia (Ilfov), București (Sector 1 și Sector 2) și Constanța.
Rădulescu mai are 3 apartamente în București, cumpărate în perioada 2007-2009 (cu suprafețe de 61 mp, 89 mp și 399 mp, conform informațiilor din declarația de avere), o casă de vacanță cu anexă în Boldești, construite în 2004-2005 (159 mp, respectiv 52 mp) și un spațiu comercial de 2190 mp în Constanța.
Parlamentarul mai are trei autoturisme (Dacia pick-up, Toyota Avensis și Jaguar – cumpărate în 2001, 2012, 2014), bijuterii de aur și obiecte de argint, moștenite și cumpărate, în valoare de 20.000 euro, dar și tablouri, obiecte de artă și icoane în valoare de 200.000 euro (moștenite și cumpărate). Rădulescu are și datorii la bănci și persoane fizice în valoare totală de 330.000 euro.
În 28 iunie 2012, Agenția Națională de Integritate a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel București în cazul lui Cristian Rădulescu. ANI susține că există „o diferenţă semnificativă, în cuantum de 122.475 euro, între averea dobândită şi veniturile realizate de către Cristian Rădulescuîn perioada exercitării funcţiei de Senator în Parlamentul României” (perioada vizată, 2008-2012).
Rolul și influența politicianului Cristian Rădulescu au scăzut odată cu trecerea timpului și, mai ales, în urma fuziunii PNL-PDL.
La 27 de ani de la Revoluție, Rădulescu va candida a șaptea oară pentru un loc în Parlamentul României. De data aceasta, șansele veteranului politicii postdecembriste depind exclusiv de rezultatul pe care îl va obține PNL – partid care, după fuziune, l-a retras pe Rădulescu din prima linie, situându-l pe un loc incert din punct de vedere al eligibilității. Rădulescu a fost plasat pe locul 8 pe lista PNL București pentru Camera Deputaților într-o capitală monopolizată de PSD.
Democrat influent în garda veche, statut incert după fuziunea PNL-PDL
1990 – Ales deputat în Neamț, din partea Frontului Salvării Naționale. Membru în Comisia pentru muncă, sănătate, protecţie socială şi statutul femeii în societate, Comisia specială pentru analiza problemelor economice, sociale şi cele referitoare la condiţiile de viaţă ale minerilor. Secretar al grupului parlamentar din Camera Deputaţilor al FSN, Vicepreşedinte al Comisiei Muncă, Sănătate, Protecţie Socială din Camera Deputaţilor;
1992 – Deputat de Neamț din partea Partidului Democrat. Membru în Comisia pentru sănătate şi familie. Vicepreşedinte al grupului parlamentar din Camera Deputaţilor al PD. Chestor, membru al Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor;
1996 – Deputat de Neamț, ales din partea PD. Membru în Comisia pentru sănătate şi familie. A fost chestor, membru al Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor și vicepreşedinte al grupului parlamentar din Camera Deputaţilor al PD. A fost președintele Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a OSCE, membru al echipei AP-OSCE pentru Pactul de Stabilitate în Europa de Sud-Est și membru al echipei AP-OSCE pentru Kosovo.
2004 – Deputat de Vaslui, ales din partea Alianței D.A. (membru PD, iar din februarie 2008, PDL). Membru în Comisia pentru sănătate şi familie (vicepreședinte până în aprilie 2005) și președinte al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a OSCE. Secretar al Consiliului Naţional de Conducere al Alianţei D.A.
2008 – Ales senator de București din partea PDL, a fost liderul Grupului Parlamentar al Partidului Democrat Liberal din octombrie 2010. Președinte ale Comisiei pentru muncă, familie şi protecţie socială;
2012 – Ales senator de București din partea PDL, membru al PNL din februarie 2015 după fuziunea PNL-PDL. Membru în Comisia pentru egalitatea de şanse.
2016 – Influența și rolul politicianului Cristian Rădulescu au scăzut odată cu trecerea timpului și, mai ales, după fuziunea PNL-PDL. Așa se face că, în 2016, Rădulescu va candida în București, pentru Camera Deputaților, însă pe un loc incert. Rădulescu va câștiga al șaptelea mandat în Parlamentul României doar dacă PNL va face o surpriză și va reuși să obțină opt mandate de deputat în capitală.