Radu Mazăre, la business class spre Istanbul, așteptând prescripția

În urmă cu jumătate de an, lui Radu Mazăre i s-a ridicat restricția de a părăsi teritoriul României. La 9 martie 2016, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au hotărât că fostul primar al Constanței va rămâne sub control judiciar dar, totodată, va putea din nou să plece dincolo de granițele României.

La 8 septembrie 2016, Radu Mazăre a fost surprins așteptând procedura de check-in în Aeroportul ”Henri Coandă”. Însoțit de o domnișoară blondă, fostul edil s-a îmbarcat la business class, în cursa de 21:45, spre Istanbul unde a avut escală spre destinația finală.

Radu Mazăre este judecat, printre altele, în dosarul ”Retrocedărilor” cu un prejudiciu de peste 100 de milioane de euro, care, la sfârșitul lunii august 2016, a depășit 90 de termene fără o pronunțare nici măcar în primă instanță și care se apropie cu pași repezi și siguri de termenul prescripției. În același dosar mai este judecat și Nicușor Constantinescu și alți 35 de inculpați.

Dosarul ”Retrocedărilor”, în drum spre prescripție. Cronologie și relația cu magistrații

Problemele penale ale lui Radu Mazăre încep în anul 2005, atunci când procurorul Vasile Ioniță și ofițerul de poliție judiciară Iulian Dobrițoiu sunt trimiși de la PNA București pentru a cerceta un contract de salubrizare și concesionarea unui teren la Constanța.

În urma întâlnirii cu Ioniță și Dobrițoiu, din 2005, Mazăre a organizat o conferință de presă fulger în cadrul căreia a șters pe jos cu anchetatorii PNA, susținând că Vasile Ioniță i-ar fi zis, în prezența avocaților primarului: ”Dacă era după mine, eu nu vă chemam la PNA, dar am fost obligat de către șefi să vă chem”. Folosindu-se de presupusa afirmație a procurorului Ioniță, primarul duce în derizoriu toate controalele procurorilor, susținând că magistrații ”efectuează controale de trei luni de zile doar-doar or găsi ceva”.

În luna mai 2005, procurorii PNA începeau să cerceteze primele documente în dosarul ”Retrocedărilor”. La sfârșitul lunii august, Mazăre și Nicușor încep să-l atace pe șeful IPJ Constanța din 2005, Victor Popescu, susținând că acesta a fost numit în funcție cu condiția să îi ancheteze pe cei doi și luându-și angajamentul că ”va face tot ce depinde de el ca să ne aresteze”.

Ulterior, doi directori din Primăria Constanța sunt reținuți de procurorii DNA, pentru fapte de corupție, eveniment transformat rapid de Mazăre și Constantinescu într-un alt glonț împotriva ”hărțuirii politice” și a procurorilor DNA care ”îi șantajează pe directorii Primăriei cu aceeași țintă: Mazăre”. Mai mult decât atât, în presa prietenă de la acea vreme a fostului primar încep să fie creionate povești în care procurorul Ioniță ”alerga prin oraș” după inamicii primarului doar ca să obțină declarații împotriva edilului.

Deschiderea dosarului ”Retrocedărilor” în același an 2005 a reprezentat momentul în care Mazăre și Constantinescu au atins isteria în discursul la adresa magistraților, pesemne că ancheta retrocedărilor i-a afectat profund. Tot atunci este momentul în care, în discursul anti-DNA, Nicușor Constantinescu începe să se identifice cu județul Constanța și, până în prezent, se va fi referit la dosarele penale întocmite pe numele său ca fiind ”dosare politice împotriva municipiului și județului Constanța”.

Mai mult decât atât, fostul primar a împărțit în stânga și dreapta plângeri penale pe numele procurorilor care îl anchetau: Vasile Ioniță, Florin Târnăcop (șef DNA Constanța la acea vreme), Daniel Morar (șef DNA București la acea vreme), Gheorghe Onea și Iulian Dobrițoiu sunt cei care, după poftele și în bogata imaginație a primarului, ar fi trebuit să își ceară scuze în public pentru acțiunile de intimidare și, ulterior, să negocieze cu edilul valoarea daunelor morale.

Radu Mazăre scapă de procurorul Ioniță în 2007 când acesta decide neînceperea urmăririi penale: ”Au studiat doi ani de zile documente alandala. Procurorul Vasile Ioniță ne-a mărturisit că s-a mutat la Constanța timp de șase luni pentru cercetări (…). Asta este poliție politică făcută la comanda lui Băsescu și Vasile Blaga”, declara primarul în cadrul unei conferințe de presă. Acesta este momentul în care se consolidează invincibilitatea lui Radu Mazăre, dar și momentul cu care primarul va compara orice acțiune ulterioară a DNA, în încercarea de a decredibiliza acțiunile ulterioare ale instituției, după ideea ”m-au cercetat ani de zile, doar-doar or găsi ceva și, până la urmă, am luat NUP”.

Doi ani mai târziu, în anul 2009, Vasile Ioniță ajunge procuror șef al Serviciului de combatere a macrocriminalității economico-financiare din cadrul DNA, iar în 2012 candidează, alături de Laura Codruța Kovesi, pentru șefia DNA.

După ce își încheie bătălia cu procurorul Vasile Ioniță, primarul își continuă războiul cu procurorul Gheorghe Onea care instrumenta dosarul retrocedărilor și pe care îl acuza, în 2007, de ”cercetare abuzivă”. Momentul în care Mazăre și Constantinescu își ies din fire este în 2008, de ziua lui Nicușor Constantinescu, când acesta împlinea 42 de ani. Pe 29 octombrie 2008, procurorul Onea i-a trimis în judecată pe Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu în dosarul ”Retrocedărilor”.

În 29 octombrie 2016 se împlinesc 8 ani de când avocații lui Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu și ai celorlalți 35 de inculpați au reușit să tergiverseze o primă pronunțare în acest dosar. La această dată fatidică, Nicușor Constantinescu va împlini 50 de ani ispășind o condamnare definitivă și așteptând celelalte 5 pronunțări, din procesul retrocedărilor se va mai fi scurs un an până la prescripție, iar Radu Mazăre va călători în continuare la business class către aceleași destinații exotice.