SCANDAL cu tăieri de salarii şi disponibilizări la Universitatea Târgu Jiu. Fostul rector – filozof, dar milionar din cercetare

Consiliul de Administrație al Universității Constantin Brâncuși a recunoscut, în această toamnă, că instituția se confruntă cu serioase probleme financiare. Nemulţumirile cadrelor universitare au căpătat amploare după câteva şedinţe maraton la care profesorii au fost informaţi despre măsurile drastice de tăiere a cheltuielilor, mai întâi, prin metode… „voluntare”. Astfel, cadrele didactice au fost obligate să facă cereri pentru cinci zile de concediu fără plată, în luna septembrie, ceea ce echivalează cu reducerea cu un sfert a salariului. Pentru lunile următoare au fost anunţate restructurări pe baza unor criterii la care conducerea universității lucrează în prezent.

În colaps, după 24 de ani…

După o epocă în care angajaţii privilegiaţi erau plătiţi pentru 28 de ore pe zi, Senatul Universităţii din Târgu Jiu a aprobat, din 2010, constituirea unui fond de cercetare, în care, au fost transferate, periodic, sume de ordinul sutelor de mii de lei. Banii au provenit în special din taxele percepute studenților, de la Departamentul de Învățământ la Distanță, de la Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, dar mai ales din fondul de dezvoltare al universității, aflat la dispoziția rectorului, format din contribuția a 25% din taxele încasate de la studenți și a 20% din alocația bugetară.

Mai multe documente descoperite de jurnalistul Marius Daea arată dimensiunea fraudei: sumele uriaşe direcţionate spre cercetare, dar şi cercul restrâns de beneficiari ai granturilor. Aceste informaţii sunt publice însă doar până în 2012, anul în care Curtea de Conturi a României a dezvăluit situaţia financiară dezastruoasă în care Universitatea Constrantin Brâncuşi se afla. Astfel de hotărâri au fost ulterior secretizate.

Culmea este că, în tot acest răstimp, Universitatea a fost ţinută pe linia de plutire de Ministerul Educaţiei care i-a acordat, succesiv, ajutoare financiare considerabile, în medie de 27% pe an, după cum reiese din tabelul următor.

Proiectele „strategice” – plătite gras

Prima metodă „brevetată” pentru a scoate bani din fondul dedicat cercetării a fost prin finanţarea unor proiecte strategice, pentru că, legal vorbind, universitatea dispune cum vrea de veniturile proprii. Doar că la Universitatea Târgu Jiu, „voinţa” se referă la un grup restrâns de oameni, după cum vom demonstra.

Primul lucru care îți sare în ochi examinând tabelul cu proiectele din 2010 este că absolventul facultății de filosofie, Adrian Gorun, la acea dată Rector al Universității, dar şi preşedinte al Senatului, figurează cu două proiecte: „Studiu asupra comunităților rurale în Gorj. Tratare monografică” și „Sărăcia – un fenomen al județului Gorj”.

A doua observație se referă la proiectul strategic intitulat „Creșterea prestigiului universității prin vizibilitatea rezultatelor cercetării științifice”, al cărui buget alocat se ridica la 320.000 lei. Nu am identificat unde anume a publicat Gheorghe Gămăneci, cancelarul general al Universităţii, de formație profesor de biologie în preuniversitar, iar înainte de revoluția din 1989 responsabil cu educația comunistă a pionierilor din Gorj, rezultatele acestei cercetări.

Și, în sfârșit, o a treia observație, vizibilă din semnăturile de pe această hotărâre a Biroului Senatului, se referă la faptul că toți cei care au reușit să se „califice” în urma „competiției” interne de proiecte din universitate ocupau funcții în conducerea acesteia – aprobându-şi, practic, propriile „proiecte strategice” de cercetare.

Granturi de cercetare, doar pentru şefi

De la proiecte strategice, s-a trecut la granturi interne finanțate din bugetul universității și câștigate, tot prin competiție internă, de șefi (fostul şi actualul rector) și de câțiva apropiați ai acestora.

Au urmat apoi contracte de tip POSDRU cu cofinanțare de la universitate, când de exemplu, rectorul de atunci, Adrian Gorun, beneficia de un grant de 200.000 lei vechi intitulat „UCB – o investiție în viitor”, așa după cum reiese şi din CV-ul său.

La pozițiile 4 și 5 se observă alte contracte de tip POSDRU de valori considerabile, tot cofinanțări, care i-au adus lui Adrian Gorun venituri ca expert în educație inclusiv de la Primăria Târgu Jiu.

Documentele arată că alte granturi interne au fost câștigate de Luminița Popescu, la acea dată decan al facultății de Inginerie, acum rector, și de același cancelar – Gheorghe Gămăneci. Toți cei menționați făceau, în acelaşi timp, parte din Senatul universității – acelaşi Senat care aproba propunerile de granturi și cuantumul lor.

Aceste granturi le-au mai adus un avantaj, pe lângă cel material. Un CV plin de menţiuni privind participarea şi câştigarea unor competiţii, chiar şi interne, de granturi, reprezintă o condiţie de eligibilitate pentru granturi cu surse de finanțare națională sau externă.

De aici şi puzderia de contracte de tip POSDRU obținute, inițial de șefii universității. Astfel de contracte cu cofinanțare le-au adus, timp de 2-3 ani, venituri suplimentare din cercetare şi de câte 1.000 Euro lunar, dincolo de salariul de profesori şi indemnizaţiile de conducere.

Cel mai tare contract cu cofinanțare a fost cel obținut de rectorul de acum, Luminița Popescu, în 2011: un contract de un milion euro, valoarea cofinanțării a fost de 500.000 euro, o parte din această contribuție, în valoare de 231.173 euro fiind aprobată în ședința Senatului Universității Constantin Brâncuși din 21 aprilie 2011. Finalizarea proiectului, care inițial trebuia să dureze trei ani, a fost prelungită cu câteva luni, însă cheltuielile sunt cunoscute doar de managerul de proiect şi de unul dintre prorectori, întrucât toate operaţiunile s-au derulat prin conturi bancare.

Valoarea totală a proiectului a fost estimată la 1.043.725 euro, sprijinul financiar din partea UE a fost de 50% din totalul costurilor eligibile iar contribuția universității tot de 50%. Sumele în lei, provenite din cofinanțarea de numai 231.173 Euro, ce trebuiau cheltuite, au fost extrem de mari. În plan științific, rezultatul final al proiectului s-a concretizat în două cereri de brevet de invenție premiate internațional – medalia de aur și medalia de argint la Expoziția Internațională de Inventică, Cercetări și Noi Tehnologii, INNOVA-EUREKA, Bruxelles 2014, pentru care însă niciun producător nu şi-a manifestat interesul. Nu de alta, dar nici nu au fost publicate undeva rezultatele cercetării.

Pentru că profesorii cred că bugetul a fost sărăcit de co-participarea la acest proiect, rectorul Luminița Georgeta Popescu a încercat să liniştească spiritele transmiţând, recent, colegilor, un e-mail prin care recunoaşte şi gaura de peste 3 milioane de lei în care se afla universitatea.