Un proiect imobliar din centrul vechi al Sibiului a generat tensiuni între Primăria Sibiu, un investitor italian și reprezentanții unor ONG-uri din domeniul protecției patrimoniului cultural. Investiția presupune ridicarea unui complex hotelier și spații comerciale pe locul în care se află două clădiri foarte vechi. Prima decizie oficială privind respectivul proiect a fost luată în luna mai a anului trecut, când a fost lansat în dezbatere publică de primărie. Ulterior, Eugen Vaida, președinte al Asociației Monumentum și al Federației Transylvanet, a cerut Direcției Județene pentru Cultură să înceapă demersurile pentru clasarea celor două clădiri ca monumente istorice. DJC nu a inițiat aceste demersuri deoarece investitorul a prezentat studii ale unor experți care arătau că imobilele nu au valoare istorică și arhitecturală. În toamna anului trecut, consilierii locali sibieni au aprobat un Plan Urbanistic de Detaliu pentru contrucția complexului, fază premergătoare obținerii autorizației de construcție.
„DJC a încălcat legea, pentru că în momentul în care o asociație îți cere să începi procedura de clasare, faci asta trimițând proprietarului o adresă privind această solicitare. Nu știm dacă se va clasa, dar este propusă și, din acel moment, clădirile au statut provizoriu de monument istoric. Apoi, nici acest PUD nu a fost acordat corect, iar Primăria și-a încălcat propriul PUG pentru că nu a eliberat, înainte de asta, un PUZ, specific pentru zonele construite protejate”, a explicat Eugen Vaida.
Risc de a pierde accederea pe lista UNESCO
Înainte de ședința în care Consiliul Local a aprobat acest PUD, Institutul Național al Patrimoniului trimisese o adresă prin care solicita clasarea de urgență a celor două clădiri și alte doleanțe ale activiștilor care au sesizat problema. Potrivit publicației locale Turnul Sfatului, membrii comisiei de urbanism au discutat despre cererea INP, dar în cadrul ședinței de CL nu s-a mai adus în discuție și nici au fost cuprinse informațiile în documentația de la baza proiectului de hotărâre, care a și trecut cu unanimitate de voturi.
Cele două clădiri sunt situate spate în spate, având un mic spațiu care le delimitează, și sunt singurele care au doar parter dintr-un șir de clăriri mai înalte. Proiectul de investiții ar prevedea doar demolarea parțială a clădirilor, propunerea fiind de păstrare a fațadelor de pe strada Tribunei și Ioan Lupaș. Totuși, Eugen Vaida spune că o intervenție asupra imobilelor ar putea fi dăunătoare pentru caracteristicile zonei, aducând în discuție inclusiv riscul de a pierde clasificarea ca monument UNESCO.
„Dacă păstrează doar două fațade, înseamnă că vom avea o demolare de 90% și cu acest exemplu o sa să înceapă demolarea întreg centrului istoric. Un adevărat risc ca situl centru istoric Sibiu să nu acceadă pe lista monumentelor UNESCO” , este de părere Vaida.
De la aprobarea indicatorilor urbanistici prin PUD, investitorul a încercat să obțină autorizația de construire pentru complexul comercial, motiv pentru care a depus documentația și la Comisia Națională a Monumentelor Istorice în privința detaliilor de arhitectură. Aici a primit aviz negativ, cu specificarea că se impune soluționarea cererii de clasare a celor două clădiri ca monumente istorice. Simultan, CNMI a cerut și ca INP să realizeze un studiu care să stabilească valorea istorică a celor două clădiri, necesar pentru clasare. „Deși au încercat în dese rânduri să discute cu proprietarii să le permită accesul în interior pentru a realiza studiul istoric, aceștia nu au dorit. Și cred că au atitudinea asta pentru că le e frică de valoarea clădirilor și că vor fi clasate ca monumente și pot interveni în liniște. După asta, proprietarii s-au prezentat din nou la CNMI cu aceeași solicitare, dar li s-a dat fix același răspuns. Acum, proiectul este cumva blocat la Comisia Națională. Dar dacă se schimbă componența comisiei, nu avem de unde să știm ce le vor cere și ce se va întâmpla”, a mai spus Eugen Vaida.
Varianta investitorului
De partea cealaltă, arhitectul din proiectul finanțat de italianul Luca Badetti, Mihai Țucă, a declarat pentru publicația locală Turnul Sfatului că se dorește crearea unui „contrast între modern și vechi”. „E un obiect de arhitectură mic, în care putem pune toate eforturile noastre, ale arhitecților, alături de cele ale investitorilor, pentru a ieși un contrast plăcut și corect între modern și vechi. Se pot integra foarte bine amândouă. Acea adresă (n.r. – a INP) este o recomandare, dar din punctul nostru de vedere, lucrurile precizate acolo nu sunt fondate profesional. Sunt niște argumente, cum ar fi că acel imobil are elemente de secol XIX, deci atunci este o clădire foarte veche. Sunt lucruri cu care nu suntem tocmai de acord, sunt mult prea subiective și nu sunt argumentate suficient. Și eu sunt atestat pentru a lucra pe monumente, deci pot spune că știu despre ce vorbesc. Avem studii făcute de specialiști avizați de același Institut național al patrimoniului care spun că acele imobile nu au valoare de istorie a artei, de istorie a picturii și așa mai departe”, a precizat Țucă pentru Turnul Sfatului. Acesta a completat că proiectul conține și o parte de restaurare, aceasta fiind o dovadă că se dorește păstrarea specificului vechi al clădirilor. „În afara parterului din care vrem să păstrăm cât mai mult, din punct de vedere urbanistic vrem să menținem și curtea interioară până la nivelul primului etaj. De multe ori trebuie găsită o cale de mijloc între a păstra ceea ce are o valoare medie, să zicem, și de a o face să trăiască, să producă ceva. Altfel, rămânem doar cu muzee. Să fie și urbanistic, dar și economic viabil”, a spus Țucă pentru aceeași publicație.
Argumentele aduse de INP
Potrivit adresei INP prin care se cere clasarea, cele două clădiri întrunesc toate cele patru criterii prevăzute în OM 2048/16.02.2009 pentru a fi clasate ca monumente istorice la categoria arhitectură, primind calificativul „foarte mare”.
Criteriul vechimii: clădirea de pe strada Tribunei a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, iar cea de pe strada Ioan Lupaș la începutul secolului al XX-lea.
La criteriul referitor la valoarea arhitecturală, artistică și urbanistică, INP a notat, printre altele, că „pivnițele casei de pe Tribunei, 5, sunt boltite semicilindric și provin de la o casă medievală”, „fațadele sunt decorate cu elemente din repertoriul baroc și neoclasic”, iar „acoperișurile în două ape, cu coamă paralelă cu strada sunt prevăzute cu lucarne – ochi specifice Sibiului istoric”. Criteriul referitor la unicitate/raritate/frecvență a primit calificativ excepțional pentru că „a păstrat volumetria medievală într-un context de clădiri mai înalte”.
În ceea ce privește valoarea memorial-simbolică, aici a funcționat restaurantul parcului (Stadtpark), cu verandă spre parcul Astra, al lui Hager Michael jr., în ultimul deceniu al sec. XIX (era şi proprietarul clădirii). În mai 1939 s-a deschis Restaurantul „Metropol” al lui Petru Răspop, cu intrare şi din str Tribunei 5, iar în perioada comunistă a funcționat Cafeneau Ada Kaleh, închisă în anii 90. În partea dreaptă a clădirii a locuit poeta Maria Cunțan. La sfârşitul sec. XIX aici se vor organiza “seri literare” la care au participat printre alţii George Coşbuc, Ion Slavici, Ioan Russu-Şirianu, Ilarie Chendi etc.
”În momentul în care, în acest moment, indicatorii de integritate și autenticitate ai sitului urban Centrul istoric Sibiu, monument inclus în Lista indicativă UNESCO, sunt amenințați de intervenția prevăzută prin PUD «Reabilitare și etajare imobile str. Tribunei, nr.5, și Str. I. Lupaș, nr. 6», cererea de clasare în regim de urgență a celor două imobile este justificată”, a concluzionat INP în adresa trimisă Primăriei Sibiu.
Foto: Asociația MONUMENTUM
Comments 2