Plecând de la o inițiativă legislativă ce viza doar exceptarea Administrației Naționale de Meteorologie, sub pretextul siguranței naționale, majoritatea senatorilor României au redeschis calea către controlul politic fățiș, lipsă de tranparență, corupție și răsplătirea clientelei în cazul a zeci de întreprinderi, între care și: RAAPPS, TAROM, IOR, Complexul Energetic Oltenia, șantiere navale, toate companiile de apă etc.
Adoptat de plenul Senatului cu voturile PSD, ALDE și UDMR, proiectul se află acum la Camera Deputaților, care este cameră decizională.
În timpul dezbaterilor, senatorii Traian Băsescu (PMP), Silvia Monica Dinică (USR) și Florin Câțu (PNL) sunt cei care au cerut respingerea exceptării a zeci de companii de stat de la aplicarea principiilor guvernanței corporative dezvoltate de Organizația de Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD). La implementarea acestora, OUG 109/2011 aprobată prin Legea 11/2016 au instituit:
„- pârghii de garantare a obiectivității și transparenței selecției managementului și a membrilor organelor de administrare, de asigurare a profesionalismului și responsabilității deciziei manageriale,
– mecanisme suplimentare de protecție a drepturilor acționarilor minoritari și o
– transparență accentuată față de public atât a activității societăților de stat, cât și a politicii de acționariat a statului.”
Iată fragmentul relevant din stenograma ședinței Senatului României la care au fost exceptate zeci de întreprinderi de stat de la exigențele impuse de Legea privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
S T E N O G R A M A
şedinţei Senatului din 6 iunie 2017
Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreşedinte al Senatului, înlocuit de doamna senator Laura-Iuliana Scântei, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de domnii senatori Adrian Țuțuianu şi Ioan-Iustin Talpoş, secretari ai Senatului.
Punctul 3, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (3) al art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. (L94/02.05.2017). Declar deschise dezbaterile generale. Dau cuvântul inițiatorului, dacă este prezent. Doamna senator Doina Silistru, aveți cuvântul.
Doamna Doina Silistru: Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Având în vedere faptul că Administrația Națională de Meteorologie desfășoară activități de interes public național și activități de apărare și securitate națională, în concordanță cu recomandările Organizației Meteorologice Mondiale, am propus această inițiativă legislativă prin care Administrația Națională de Meteorologie să fie exceptată de la prevederile Ordonanței de urgență nr. 109 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice și neintroducerea sistemului de management privat în organizarea și funcționarea Administrației Naționale de Meteorologie. Vă supunem spre aprobare această inițiativă legislativă și cred că fundamentarea acestei inițiative este destul de bine făcută pentru a vota această propunere legislativă. Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda: Mulțumesc și eu, doamna senator. Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru prezentarea punctului de vedere al Executivului. Vă rog, domnule secretar de stat Attila György.
Domnul György Attila: Mulțumesc. Prin inițiativa legislativă se propune exceptarea de la aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a unor companii cu capital de stat. Guvernul nu susține forma actuală a raportului, întrucât nu au fost preluate toate observațiile formulate în punctul de vedere al Guvernului. Menționez că Guvernul este de acord cu exceptarea pentru ANM. Mulțumesc.
(…)
Domnul Iulian-Claudiu Manda: Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt intervenții. Domnul senator Iriza Scarlat.
Domnul Scarlat Iriza: Domnule președinte de ședință. Dragi colegi. Am avut un amendament la comisie și, din greșeală, nu s-a votat și vreau să-l reluăm azi în plen, și anume: includerea Complexului Energetic Oltenia în Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (3) al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Fiecare dintre dumneavoastră are o expunere de motive amplă, de ce doresc ca acest Complex Energetic Oltenia să nu mai aibă o conducere dualistă. Și vă spun pe scurt. Complexul Energetic Oltenia, de patru ani de zile de când are conducere dualistă, este pe pierdere. Complexul Energetic Oltenia este o piesă foarte importantă în Sistemul Energetic Național, cu o putere instalată de 3 470 de megawați. Și, înainte de a fi conducere corporatistă, Complexul Energetic Oltenia a fost pe profit. Deci propun ca acest amendament să fie votat în plen.
(…)
Domnul Iulian-Claudiu Manda: Invit la microfon pe doamna senator Silvia Dinică. Aveți cuvântul.
Doamna Silvia-Monica Dinică: Domnule președinte, stimați colegi. Astăzi ar fi trebuit să votăm exceptarea Autorității Naționale de Meteorologie de la aplicarea Legii privind guvernanța corporativă, însă suntem chemați să aprobăm zeci de excepții de la aplicarea acestei legi.
Astfel, companiile de stat se întorc sub controlul numirilor politice, fără transparență și fără criterii de profesionalism. Printr-un simplu amendament, s-au adăugat zeci de companii, s-au exceptat de la cerințele unui management performant și de la selecția apolitică. Guvernanța corporativă este un principiu care trebuie aplicat și îmbunătățit continuu, nu unul de la care să găsim frecvent excepții.
Colegii inițiatori invocă siguranța națională: „Acești operatori economici, pe lângă activitatea economică pe care o desfășoară în condiții de piață, trebuie să asigure și sarcinile de mobilizare sau război.”
De ce însă nu sunt căutate soluții pentru companiile din industria de apărare, astfel încât să fie clar separate, activitatea economică civilă de cea în scop militar? Vrem protejarea interesului național, putem impune criteriu pentru selectarea membrilor consiliului de administrație, deținerea celei mai înalte certificări ORNISS. Nu este nevoie de exceptarea de la aplicarea acestei legi.
Avem companii de interes național care furnizează servicii publice, normele metodologice recunosc perfect că unele companii nu trebuie să urmeze profitabilitatea economică și prevăd indicatori de performanță care pot fi aplicați acestor companii și care nu au deloc de a face cu indicatorii financiari.
Siguranța națională în cazul companiilor de stat ar trebui să însemne depolitizarea și profesionalizarea managementului.
Siguranța națională înseamnă și crearea și menținerea valorii economice a acestor companii în beneficiul cetățenilor români. Siguranța națională trebuie să însemne și performanță, transparență și integritate în managementul companiilor de stat.
Având în vedere aceste argumente, Grupul parlamentar USR va vota împotriva acestui proiect legislativ și face apel la colegii din celelalte grupuri parlamentare să voteze împotrivă. Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda: Mulțumesc, doamna senator. Invit la microfon pe domnul senator Florin Cîțu. Aveți cuvântul.
Domnul Florin-Vasile Cîțu: Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi.
Da, așa arată o întoarcere în timp. Astăzi, încercăm să votăm o lege care ne întoarce înainte de 1989. Văd… Ne place să găsim soluții de fiecare dată… Soluțiile care vin din Parlament sunt mai mult pe intervenție și mai mult politic. Dacă problema este profitabilitatea unor companii care au fost administrate privat, deși nu au fost niciodată administrate privat, pentru că știm foarte bine cum s-a făcut selecția și nominalizarea managementului acestor companii, dar, dacă problema este performanța acestor companii, soluția nu este reîntoarcerea la politic. Soluția este privatizarea, de cele mai multe ori. Și pentru asta am fi militat. Am fi vrut să vedem că încercăm să privatizăm aceste companii, așa, să le facem profitabile, nu să le întoarcem în mâna politicului.
Aud, astăzi, vorbind despre reîntoarcerea în mâna politicului. Sunt sigur că mâine vom vorbi de naționalizări, pentru că vor fi companii private care nu dau performanță, au fost privatizate, și nu dau performanță. De ce să nu le naționalizăm? Și vă dați seama unde putem să ajungem.
Partidul Național Liberal votează împotriva acestei legi. Dacă rămânea legea doar pe Agenția Națională a Meteorologiei nu era nicio problemă, dar s-au adăugat acolo companii care nu au nicio legătură cu spiritul Ordonanței nr. 109 și acele companii ar trebui să rămână în management privat, sau, mai mult, ar trebui să fie privatizate. Și mă refer aici la TAROM. Mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda: Mulțumesc, domnule senator. Dacă sunt alte intervenții. Domnul senator Radu Oprea.
Domnul Ștefan-Radu Oprea: Doresc să vă spun că marea majoritatea a companiilor care sunt astăzi în propunerea legislativă, în amendament, sunt supuse unui anumit principiu. Și este vorba despre companiile de stat care sunt în subordinea … care au ca și obiect de activitate sectorul de apărare.
Și aici este vorba de un principiu, acela că ele se supun și activităților… În afara activităților din economia de piață, trebuie să asigure și sarcinile de mobilizare de război.
Și v-aș da un citat, ca să fim foarte clari, din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și care spune la art. 346: „Orice stat membru poate lua măsurile pe care le consideră necesare pentru protecția intereselor esențiale ale siguranței sale și care se referă la producția sau comerțul cu armament, muniție și material de război…”
Deci marea majoritate a companiilor care sunt astăzi prezente aici se supun acestei prevederi din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. De asemenea, pot să vă spun că Regia Autonomă de Energie Nucleară (RATEN) este, de asemenea, supusă unor norme foarte stricte. Și, ca să ocupi o funcție de conducere, trebuie să ai certificare ORNISS. Nu putem să punem în criteriile și în normele Ordonanței guvernanței corporative subiectele legate de ORNISS, și atunci, sigur că am cerut exceptarea acestora.
Cred că principiul pe care l-a enunțat colegul meu mai înainte, acela că statul este un prost administrator, nu este adevărat întotdeauna. Dânsul aparține altei școli de gândire economice. Și aș putea să-i spun că, spre exemplu, Stiglitz, care este un laureat al Premiului Nobel pentru Economie, spune că una dintre cauzele principale ale crizei financiare din 2009 o reprezintă guvernanța corporativă, care, prin stimulentele care au dat voie bancherilor să se înfrupte – să folosesc acest nume –, a creat această criză.
De aceea, eu chiar susțin că sunt cazuri în care statul poate să fie un foarte bun administrator. Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda: Mulțumesc, domnule senator. Invit la microfon pe domnul senator Traian Băsescu. Vă rog, aveți cuvântul.
Domnul Traian Băsescu: Vă mulțumesc, domnule președinte.
Vin aproape descurajat să susțin un punct de vedere știind năravurile majoritarilor, dar vreau să vă spun că am fi susținut cu plăcere această lege dacă se limita la Administrația Națională de Meteorologie. În rest, este o mare greșeală. Și vă aduc un argument simplu. Să știți că F35, celebrul avion de vânătoare, bombardament, produs de Statele Unite, rachetele Patriot, rachetele Thomas se produc în industria americană privată. Așa că povestea că trebuie să le ținem, că sunt de interes strategic… Până și obiectivele industriale care sunt destinate să construiască echipamente, să fabrice echipamente pentru armată, chiar cele mai sensibile și cu cele mai înalte tehnologii, pot fi conduse cu un management performant. De altfel, de asta le și susținem cu bani din bugetul de stat și cu tot soiul de artificii, pentru că n-am avut curaj la timpul potrivit, în numele aceleiași demagogii că sunt de interes strategic, să le privatizăm și managementul, și chiar pe ele însele.
Din acest motiv, eu vă propun să reflectați, să ne limităm doar la Administrația Națională de Meteorologie și, în rest, să lăsăm sistemul corporatist să se manifeste, astfel, dând o șansă acestor întreprinderi, să nu mai fie o povară pentru bugetul de stat, ci să fie niște elemente de tracțiune a economiei românești. Pentru că industria de apărare, în general, este un generator de tehnologii avansate, care trag după ele economii întregi. Dacă le veți lăsa la conducătorii de partid, o să avem ce avem și acum.
Susțin să revenim asupra acestei legi, s-o retrimitem la comisie pentru analiză realistă și nu pentru analiză din punct de vedere al intereselor politice. Vă mulțumesc.
Domnul Iulian-Claudiu Manda: Mulțumesc și eu, domnule senator. Sigur, dumneavoastră ați mai susținut o dată retrimiterea la comisie, am votat. Fiecare cu năravul lui.
Domnul Traian Băsescu (din sală): Ce să fac, o fac tot timpul până o să înțelegeți.
Domnul Iulian-Claudiu Manda: Noi ne păstrăm năravul de a respinge, dumneavoastră vă păstrați năravul de a propune. Dacă sunt alte intervenții? Domnule senator Șerban Nicolae, vă rog, aveți cuvântul.
Domnul Șerban Nicolae: Mulțumesc domnule președinte,
Stimați colegi,
M-aș întreba dacă cei care vorbesc cu atâta entuziasm de managementul privat de tip corporatist au o părere atât de proastă despre ei înșiși, încât, puși să conducă o asemenea societate, o asemenea întreprindere, ar face un management foarte prost doar pentru că au făcut cândva politică. De altfel, în ceea ce privește managementul unei companii, nu se pune problema dacă e un management politic sau nepolitic, ci dacă este performant sau nu, dacă produce beneficii sau nu.
Industria militară americană nu a fost privatizată niciodată. Ea a fost privată de la bun început. Au luat naștere nu numai avionul F35, toate tipurile de avioane și nu se confundă avioanele de vânătoare cu cele de bombardament, dar acolo este un alt regim.
Din păcate pentru noi, întreaga privatizare a economiei românești a produs 7,2 miliarde de euro, iar proporția industriei păstrate în urma privatizării este undeva sub 5%. În general, s-au privatizat întreprinderi industriale care au devenit moluri, complexuri rezidențiale și diverse alte instrumente producătoare de beneficii. În niciun caz nu a fost o preocupare pentru a păstra obiectul de activitate, pentru a dezvolta industria, pentru a aduce elemente noi de cercetare-dezvoltare, în așa fel încât România să aibă o economie bazată pe performanțe tehnologice.
De aceea, eu spun că guvernanța corporatistă este în sine o prostie, este o definiție de politruc sau de politicianist, găsită ca scuză ca să pună tot oameni apropiați politic, dar sub eticheta de corporatiști sau de manageri privați. Performanțele economice – și vă dau exemplu TAROM-ului – n-au justificat managementul privat pe baza unei selecții, așa cum a rezultat din Ordonanța nr. 109. În realitate, e vorba de criterii foarte clare, de natură economică, care țin cont de performanțe, de indicatori și în niciun caz de apartenența politică.
Dacă vrem să găsim scuze pentru managementul prost, putem să-i spunem că-i politic, dar, în egală măsură, și managementul nepolitic poate să fie la fel de prost și la fel de neperformant. Eu cred că trebuie regândit ceea ce mai există în portofoliul statului, trebuie regândit ceea ce înseamnă interes strategic al statului român, care este un stat cu o economie vulnerabilă din foarte multe puncte de vedere, și, din această perspectivă, ar trebui ca, înainte de a ne gândi cum să punem manageri privați, care își iau și sume suplimentare, fără să facă performanță, care își iau și sume compensatorii, atunci când li se încetează mandatul înainte de termen, deși nu au făcut criteriile de performanță, să regândim care este interesul strategic al statului. Și vă reamintesc faptul că în Constituția României este un articol care vorbește de interesele statului în economia națională, concept uitat, din păcate, în ultima perioadă. Și, repet, v-aș întreba retoric ce s-a întâmplat și care a fost beneficiul statului român de pe urma celor 7,2 miliarde de euro, atât cât s-a privatizat în România din ʹ89 și până în prezent? Vă mulțumesc.
(…)
Domnul Iulian-Claudiu Manda: Sunt alte intervenții? Nu. (…) Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă. Vă rog să votați. E solicitată listă. Rog stafful să prezinte listă pentru liderii de grup.
Cu 51 de voturi pentru, 35 de voturi împotrivă și 5 abțineri, propunerea legislativă a fost adoptată.
Foto: rfi.ro
Comments 1