miercuri, 25 mai 2022
Inițiativa pentru o Justiție Curată
  • Acasă
  • Despre Coaliție
    • Parteneriat
    • Misiune / Viziune
  • Știri
  • Alerte
  • Jurnalisti in Serviciul Public
  • Investigații
  • Orașul Uitat
No Result
View All Result
  • Acasă
  • Despre Coaliție
    • Parteneriat
    • Misiune / Viziune
  • Știri
  • Alerte
  • Jurnalisti in Serviciul Public
  • Investigații
  • Orașul Uitat
No Result
View All Result
Inițiativa pentru o Justiție Curată
No Result
View All Result

Achizițiile publice și crima organizată – o analiză la nivel european

byIJC
6 ani ago
inȘtiri
6 min read
506 16
La finalul lunii februarie a fost lansat la Torino, în cadrul conferinței Warning on Crime, un raport pe tema achizițiilor publice, realizat de un consorțiu european format din mai multe organizații neguvernamentale și instituții publice. Analiza tratează situația achizițiilor publice în țările UE, cu excepția Belgiei, Greciei și Ciprului. Dimensiunile pe care abordează raportul Preventing and combating crime in public procurement sunt vulnerabilitățile care pot apărea în cadrul proceselor de achiziție publică, legislația din aceste țări și mecanismele de prevenție și sancționare a fraudelor. Autorii pornesc de la prezumția că achizițiile publice sunt un spațiu de întâlnire între infracțiuni de tipul gulerelor albe (white collar), criminalitatea organizată și funcționari corupți.

 

Raportul este cu atât mai util cu cât luăm în calcul că 1/5 din produsul intern brut al UE este cheltuit pe contractarea de servicii, lucrări și bunuri. Un studiu din 2013 care a analizat costurile corupției în zona de achiziții publice din Franța, Italia, Ungaria, Lituania, Olanda, Polonia, Romania și Spania în cinci sectoare majore a arătat că acestea se încadrează între limitele de 1.4 și 2.2 miliarde de euro.

Analiza privind legislația din raportul de față a scos la iveală că majoritatea țărilor au legislație împotriva criminalității organizate, corupției sau traficului de influență (15 țări) – în stadii diferite de implementare sau legiferare – dar sunt mai degrabă excepții cazurile unde infracțiunile legate de achiziții publice sunt tratate ca atare. Cazul italian este unul aparte, întrucât achizițiile publice sunt supuse unui control anti-mafia. Cu toate acestea, legislația este foarte diferită. Dacă ne uităm, de exemplu la limitele pentru definirea corupției mari, Letonia o definește pornind de la 50 de salarii medii pe economie, Polonia de la 200, iar România de la 10.000 de euro sau prejudicii de peste 200.000 de euro.

Implementarea noilor Directive privind achizițiile publice, aprobate în 2014, care au printre altele și scopul de a crește transparența și de a scădea riscurile, este diferită la nivel european, în special cu privire la regulile legate de subcontractare și excluderea de la procedurile de achiziție. Directivele mai introduc modificări legate de definirea conflictelor de interese, publicarea de informații etc. Regulile sunt de altfel diferite, întrucât țin cont de realitățile locale, ale fiecărei țări și ale fiecărei piețe și țin și de gradul de deschidere pe care l-a avut legiuitorul în fiecare dintre țările membre. Mai mult, nu toate țările au finalizat procedurile de transpunere. Dacă Mare Britanie a finalizat procedura, România este încă în procesul de implementare, ca și alte 21 de state.

România, este considerată alături de țări precum Italia, Franța sau Cehia ca parte a unei categorii de țări riscante din punctul de vedere al achizițiilor publice și cu un grad crescut de corupție – comparativ cu Danemarca, Germania sau Suedia, care se află la extrema cealalaltă. Cele mai vulnerabile sectoare sunt construcțiile și sistemul de sănătate, dar pe listă se află și transporturile, sectorul energiei, telecomunicații, IT sau managementul deșeurilor. În România, transporturile și construcțiile sunt cotate ca cele mai riscante sectoare, deși o discuție se poate purta cu privire la ierahizarea sectoarelor cu cele mai mari prejudicii provocate de fraude în achiziții publice. Conform raportului, serviciile sociale și educația sunt sectoare unde procesele de achiziție publice tind să devină vulnerabile. Achizițiile din zona de securitate sau apărare sunt sensibile datorită gradului scăzut de transparență. La nivel local, riscurile sunt ridicate, dacă ne uităm la faptul că achizițiile comportă vulnerabilități cum ar fi legăturile de familie, relații de partid sau lipsa de profesionalism și capacitate administrativă a funcționarilor. Dacă ne uităm la cazul românesc, putem observa că o mare parte dintre primarii anchetați de DNA (aproximativ 111 în ultimul mandat) au probleme legate de abuz în serviciu și corupție, dar în directă legătură cu achiziții publice.

Din punctul de vedere al ciclului achizițiilor publice – planificarea achiziției, procedura de achiziție propriu-zisă și faza de implementare – toate etapele sunt vulnerabile. Cu toate acestea, în mai mult de jumătate din țări, faza de planificare pare a avea un risc ridicat, din cauza manipulării nevoilor, alocărilor financiare sau pericolului de dezvăluire a unor informații confidențiale. De asemenea, în cele mai multe dintre țări se remarcă lipsa unor specificații clare privind achiziția, împărțirea pe loturi, criterii selective sau existența unor oferte mici, care sunt ulterior suplimentate în faza de post-achiziție. Majoritatea acestor riscuri sunt văzute ca ridicate pentru cazul românesc. Ca riscuri scăzute sunt precizate lipsa de publicitate a procedurii de achiziție sau termenele scurte.

Din perspectiva etapei propriu-zise de selecție, principalele riscuri în mai mult de 60% dintre țări sunt legate de utilizarea unor criterii de alegere care nu sunt obiective sau manipularea selecției membrilor comisiei de selecție. Înțelegerile între companii reprezintă un alt risc menționat de raport. În general, această etapă este bine reglementată.

Per ansamblu, cea mai riscantă etapă este cea post-contractare, întrucât autoritățile contractante nu au mecanisme de control asupra contractelor, așadar implementarea acestora nu mai este supravegheată. În acest context apar probleme precum utilizarea unor materiale de proastă calitate, timp de lucru fictiv raportat sau costuri nereale sau întârzieri nejustificate în implementarea proiectelor. Pentru România, Ungaria, Letonia și Polonia este specificat ca risc și plata târzie de către autoritatea contractantă, ca metodă de a obține beneficii materiale ilegale.

Principalele instrumente de monitorizare a modului de utilizare a banilor publici se află la curțile de audit. Totuși, pe lângă acestea există și alte instituții care sunt concentrate pe prevenirea și combaterea corupției, spălarea banilor sau crima organizată, infracțiuni care de multe ori au legătură cu achizițiile publice. În șase țări există comisii parlamentare, iar în 16 țări din 25 există instituții specifice care monitorează cheltuirea banilor publici. Olanda și Italia (în cadrul legislației anti-mafia) au reglementări legislative care le permit să monitorizeze companiile, proprietarii și reprezentanții legali. Olanda are un sistem complex pentru a preveni fapte de corupție, care include organisme care verifică integritatea participanților la proceduri (BIBOB), dacă sunt îndeplinite condițiile (riscuri financiare), fac analiză în profunzime a contractelor de risc mare sau oferă recomandări și sfaturi. În Germania există tribunale care pot investiga procedurile de achiziții publice.

Italia are mai multe instituții relevante: Autoritatea Națională Anticorupție (organism care funcționează în afara Guvernului), Comitetul parlamentar anti-mafia, Comitetul de Coordonare pentru monitorizarea marilor lucrări – printre altele elaborează reguli de prevenție și de combatere a infracționalității organizate pentru contractrele mari -, organismele pentru monitorizare locală (verifică participanții la licitații și eliberează certificate anti-mafia) și organismul care monitorizează investiții mari (ex: Expoziția de la Milano, linia ferată Lyon-Torino). Unicitatea provine din existența Comitetului anti-mafia, care funcționează încă din 1996 și este compus din 25 de parlamentari, realeși la începutul fiecărui mandat. Organismul are putere judiciară.

Un alt instrument de prevenție sunt semnalele de alarmă (red flags), care sunt activate pentru a atrage atenția asupra unor cazuri de corupție, lipsă de integritate sau fraude. Din totalul de 25 de țări analizate, numai opt folosesc un astfel de instrument. Filtrarea și eliminarea companiilor din procedurile de achiziție publică are loc în 14 țări. Listele albe sunt folosite ca o precondiție de selecție, iar cele negre pot conduce la excluderea de la proceduri a unor companii sau persoane. În general, aceste instrumente sunt gestionate de instituții publice.

Utilizarea bazelor de date reprezintă un al treilea instrument folosit pentru aplicarea legii. Cu excepția Olandei și Italiei, sunt relative rar folosite pentru monitorizarea companiilor; majoritatea țărilor folosesc mai degrabă liste de companii, cu informații minimale. De asemenea, nu există un schimb de informații între țări, care să funcționeze în mod real, pentru a combate fraudele transfrontaliere. Întrucât nu există nici la nivel European reguli generale, introducerea unor astfel de mecanisme nu este o prioritate.

Pentru ultima etapă, monitorizarea și controlul modului în care se pune în aplicare proiectul sau investiția, există mecanisme interne – care țin de autoritatea contractantă – și externe – care pot fi puse în aplicare de autorități de audit, spre exemplu. Cu toate acestea, conform raportului, numai Italia are pus la punct un sistem de control care este centrat pe practicile abuzive și unde funcționează entități speciale care monitorează activități legate de lucrări mari. În România, deși Curtea de Conturi verifică modul în care sunt cheltuiți banii, nu verifică implementarea contractelor în mod individual. Organismele de la nivel local din Italia verifică, spre exemplu, locul construcției, respectarea normelor privind personalul, conturile sau materialele folosite.

Două treimi din statele membre au instituții cu rol de a cerceta fapte de corupție economice, inclusive legate de achiziții publice. Slovenia are un parchet specializat pe cercetarea infracțiunilor mari legate de concesiuni și achiziții publice.

Studiul este bazat în mare parte pe aplicarea unor chestionare și discuții cu decidenți și experți din cele 25 de țări. Puteți găsi raportul, dar și studii de caz relevante, care explică mai detaliat și clar unele dintre mecanismele de funcționare a instituțiilor publice și legislației aici: http://www.warningoncrime.eu/papers/

Tags: achizitii publiceanticoruptie
Share11Tweet7
Previous Post

Aberaţii administrative pe banii focşănenilor

Next Post

O scrisoare, de zeci de milioane de euro, pierdută între Londra şi Târgu Jiu

Related Posts

Apel la respectarea avizelor Comisiei de la Veneția și a Raportului MCV

4 ani ago

Comunicat de presă: “Cohesion Policy in Romania: Better Understanding, Reporting, Dissemination”

4 ani ago

Clanul Bashar al-Assad – stăpân în baza militară a armatei române

4 ani ago

Peste 1.000 magistrați acuză un „grav pericol” privind independența justiției

4 ani ago

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai citite

  • Valea Călugarească: Conacul Matac şi biserica Sfântul Nicolae – Schiau, două clădiri vechi de peste 100 de ani, abandonate de proprietari

    320 shares
    Share 139 Tweet 75
  • București: 100 de ani de tradiție aruncați la gunoi. Fosta Fabrică de bere Rahova, între ruină și pericol public

    248 shares
    Share 99 Tweet 62
  • La Universitatea ”Petre Andrei”, din Iași, cu 18.900 lei faci 3 ani de facultate într-unul singur

    198 shares
    Share 79 Tweet 50
  • Parlamentar veteran cu convingător slogan: „Dacă poporul nu ne vrea pe noi, să îi voteze pe bulgari” – Mihăiță Calimente

    33 shares
    Share 13 Tweet 8
  • Constanța: Palatul Reginei Maria, vândut la preț de apartament de lux. DNA cere anularea vanzarii

    1079 shares
    Share 735 Tweet 144
  • Acasă
  • Despre Coaliția Inițiativa pentru o Justiție Curată
  • Rapoarte
  • Senatorii României
  • text homepage 9
© 2019 justitiecurata.ro - susținut de Freedom House România și PressHub.
No Result
View All Result
  • Acasă
  • Despre Coaliție
    • Parteneriat
    • Misiune / Viziune
  • Știri
  • Alerte
  • Jurnalisti in Serviciul Public
  • Investigații
  • Orașul Uitat

Welcome Back!

Login to your account below

Forgotten Password?

Create New Account!

Fill the forms bellow to register

All fields are required. Log In

Retrieve your password

Please enter your username or email address to reset your password.

Log In