Ce va presupune modificarea codului Schengen
”Am introdus regula controalelor sistematice la granițele terestră, maritimă și aeriană, la granițele externe ale UE, nu numai la granița Schengen, ci și la granița externă, în cazul României, la granița externă a României, adică cea a UE. Fiecare persoană va fi controlată în bazele de date și se poate vedea dacă tu ești căutat, ai mandat de arestare sau cineva a semnalat că există un pericol semna t de tine. E vorba de ce avem acum ca bază de date: baza de date informații Schengen, Europol și Interpol, dar și de bazele de date naționale. De asemenea, a trecut un amendament pe care l-am făcut și care prevede o listă deshisă. Dacă o anumită țară face un tratat bilateral cu o altă țară și obține informații care sunt relevante pentru a opri actele de terorism și sunt relevant pentru cei de la graniță, atunci și aceste baze de date vor putea fi folosite. Nu a fost ușor, nu toate grupurile politice au fost de acord cu acest lucru”, a explicat eurodeputatul Monica Macovei.
La modul practic, verificarea prin toate aceste baze de date se va face electronic, prin scanarea codului actului de identitate, iar o posibilă informație de interes pentru autorități va apărea imediat. Fiecare persoană în partea va fi verificată în acest mod și doar o situație deosebită – așa cum ar fi un flux foarte mare la graniță – ar putea duce la o derogare de la controlul sistematic. ”Să nu-și imagineze lumea că vor sta la coadă ore nesfârșite. Eu, personal, sunt dispusă să stau o oră în plus la o graniță pentru siguranța și viața oricărui altcineva, nu numai a mea. Poate că a venit momentul să renunțăm puțin din confortul nostru pentru a ne asigura siguranța și viața.”
În plus, răspunzând unei întrebări a justitiecurată.ro, Monica Macovei a precizat și că statele membre care nu au graniță externă UE – spre exemplu, cum este cazul Germaniei – vor trimite ofițeri în statele ”de graniță” ale UE, pentru ca numărul personalului sepcializat din vămile maritime și terestre în mod special, să fie unul cât mai mare. ”Autoritățile române și ele au cerut, separat, să facă aceste controale. Fiindcă, dacă nu ar face aceste controale, România – dar e și cazul Bulgariei și a altor state ce sunt în uE, dar nu în Schenge – ar însemna să devină o zonă tampon pentru cei care vor răul Europei. Într-un alt raport – care este deja în trialog (n.r. – discuții cu reprezentanți ai Parlamentului, Consiliului și Comisiei Europene) și sperăm să se termine azi – se prevăd sume importante de bani pentru anul viitor, exact pentru aceste zone de graniță. În plus, se prevede tehnologie și, de asemenea, se prevede ca statele din interiorul UE care nu au graniță cu state non-UE să dea ofițeri de frontieră către statele care au graniță externă.”
Motivul acțiunii: prevenirea atacurilor teroriste
”Este o zi cu împliniri pentru mine și pentru Parlamentul European. Nu trebuie să așteptăm până când suntem loviți din nou, trebuie să luăm măsuri din timp pentur a putea preveni și nu pentru a ne plânge după aceea și a încerca să facem un damege control după ce suntem supuși unor acte criminale și unor acte de terorism. Tocmai de aceea am vrut să meargă foarte repede acest dosar. Tot azi am primit mandat din partea Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) de a începe trialogul. Trialogul înseamnă că ne vom întâlni: eu, din partea Parlamentului European, cu reprezentanții Consiliului, adică cu statele membre, Comisia Europeană va avea și ea un cuvânt de spus și vom negocia pe acest proiect adoptat azi, așa încât să ajungem la un proiect pe care îl acceptă și statele membre și Parlamentul European și care, apoi, va merge în plenul Parlamentului European și va fi, sper, votat”, a declarat Monica Macovei, în cadrul unei conferințe de presă pe care a susținut-o la Parlamentul European.
Odată adoptat, acest regulament ar urma să se aplice direct, fără ca statele membre să mai inițieze alte acte normative. Conform europarlamentarului român, acest proiect ar trebui să treacă fără emoții de votul plenului, fiindcă este vorba de dreptul la viață al cetățenilor, siguranța și viața fiind pe primul loc pentru ”orice om normal”.
”În Uniunea Europeană este o încredere tot mai scăzută în capacitatea instituțiilor europene de a adopta măsuri ferme de prevenire a atacurilor teroriste, de crimă organizată – care finanațează atacurile teroriste sau alte activități criminale. Și, această reducere a capacității UE scade încrederea oamenilor în instituții. Vreau să acționăm cât mai rapid. Sunt și alte regulamente legate de acesta și care privesc granițele externe”, a precizat Monica Macovei.
Când se vor aplica noile reguli
Europarlamentarul român intenționează să deschidă dialogul cu celelalte două instituții – Comisia Europeană și Consiliul European – chiar din această săptămână.
Ca notă de fundamentare la acest document s-a avut în vedere și amploarea tot mai mare a unui alt fenomen: acela prin care europeni racolați de Statul Islamic se duc în Siria și se pregătesc, apoi se întorc în UE, unde comit atacuri sau au în plan a face acest lucru.
Întrucât pe 14 iulie Parlamentul European intră în vacanță, negocierile se vor relua în toamnă, dar eurodeputatul Macovei este încrezătoare că finalul anului 2016 este un termen realist.