Am fost prea naivi să credem că noua putere politică rezultată în urma alegerilor din decembrie 2016 va renunța așa ușor la instrumentul numirilor politice la conducerea companiilor de stat. Am fost prea naivi să credem că PSD și ALDE vor renunța să-și mai numească clientela în funcții călduțe, bine plătite, doar ca să asanăm odată această gaură neagră care sunt companiile de stat.
Într-un articol amplu publicat pe patforma Contributors, deputatul Cristian GHINEA (USR) a descris în amănunt tentativele actualei guvernări de masacrare a legislației care a impus companiilor deținute de stat exigențele guvernării corporative, principii preluate din mediul privat.
Preluăm mai jos prima parte a acestui articol (care poate fi citit in integralitate la După ei, potopul – ce au făcut cu companiile de stat. Doar azi), invitându-vă să consultați și plaforma STATUL CAPTURAT – statecapture.ro, dedicată fenomenului clientelismului în companiile de stat.Se asemenea, puteți citi și STENOGRAME. Liber pentru clientela PSD-ALDE la funcții, bani și contracte în companiile de stat
Acum câțiva ani, când era aproape de faliment și avea nevoie de împrumuturi ca să stea pe linia de plutire, România a promis că va face ordine în companiile de stat. Dacă statul și-ar conduce bine companiile, acestea ar vărsa venituri la buget, deci am îndepărta falimentul.
Așa s-a născut ordonanța 109/2011, care impune reguli stricte pentru numirea membrilor consiliilor de administrație și managerilor, reguli ce țin de competența, experiența și profesionalismul persoanelor desemnate. Mai precis, reguli diametral opuse practicii atât de obișnuite în România, cea a numirilor de politruci, pe criterii clientelare. Presa a numit asta în mod greșit ”manageri privați”. De fapt, este vorba de manageri profesioniști.
OUG 109/2011 stabilește totodată reguli clare de management inclusiv la firmele și companiile de stat, reguli întâlnite în companiile private – conducerea lucrează după un plan clar de management, își asumă obiective economice, răspunde de îndeplinirea sau neîndeplinirea acestora. Managementul acestor companii trebuie să fie transparent.
Ordonanța de Urgență 109/2011 a devenit, anul trecut, Legea 111/2016. Guvernul Ponta s-a făcut că lucrează ceva modificări la textul ordonanței și asta a durat vreo trei ani, timp în care PSD a dat afară cam pe toți managerii profesioniști, recrutați de pe piață, pe care apucase să îi numească guvernul Boc. Guvernul tehnocrat a reluat procesul de numiri apolitice și profesioniste și a cerut Parlamentului să adopte odată ordonanța, ca să asigure stabilitate.
Ca membru în acel guvern țin minte ce presiuni au fost pe noi pentru a introduce diverse excepții. Presiuni dinspre Parlament și partide. Ba că e siguranță națională, ba cutare companie e mai cu moț. Excepția de la profesionalizare nu ar trebui să existe. E o aberație în sine. Dacian Cioloș a fost atunci ferm. Legea a ieșit din guvern fără excepții.
Minunea nu a ținut însă foarte mult. Am fost prea naivi să credem că noua putere politică rezultată în urma alegerilor din decembrie 2016 va renunța așa ușor la instrumentul numirilor politice la conducerea companiilor de stat. Am fost prea naivi să credem că PSD și ALDE vor renunța să-și mai numească clientela în funcții călduțe, bine plătite, doar ca să asanăm odată această gaură neagră care sunt companiile de stat.(…)
Și totuși, psd-iștii nu puteau pur și simplu să șteargă cu buretele Legea 111. Ar fi dat destul de rău în fața partenerilor din UE, care acum câțiva ani ne-au împrumutat pentru a ieși din faliment, cu condiția de a lua niște măsuri ca să nu mai pățim la fel. Deci în ideea că nu se prinde nimeni – stupidă, de altfel, dar nimeni nu acuză gașca lui Dragnea că ar fi inteligenți – se ocolește legea.
Soluția găsită: au păstrat legea, dar au lăsat-o fără obiect prin repetate exceptări de la aplicarea sa. Rând pe rând, zeci de companii de stat au fost exceptate de la aplicarea legii, prin amendamente depuse în Parlament. Adică PSD – ALDE votau câte o lege prin care exceptau diverse companii de la… profesionalizare.
Companiile de stat – cum aplică guvernanța corporativă și cum pot bloca clientela politică
Astăzi însă a venit și soluția finală. Au obosit să tot depună amendamente care să excepteze diverse companii, au decis să eficientizeze procesul. PSD și ALDE vor să ofere guvernului posibilitatea de a excepta companii de la aplicarea Ordonanței Corporative prin Hotărâri de Guvern. Așa nu mai pierd timpul cu comisiile din Parlament, votul în plen, gura opoziției. Treaba va merge mult mai simplu.
Dacă va trece aceste amendament al PSD, nu ne vom mai bate în Parlament pentru fiecare excepție legală, ci vom citi liniștiți Monitorul Oficial să vedem ce companie mai exceptează de la profesionalizare guvernul în această săptămână. (…)
Guvernanța corporativă a companiilor de stat în UE – diferențe majore de reforme între Vest și Est
Ce exceptează PSD – ALDE de la profesionalizare:
februarie 2017 – câțiva deputati PSD, UDMR și ALDE depun proiect de lege de exceptare a Administratiei Nationale de Meteorologie. Pe motiv că e de siguranță națională. Nu înțeleg de ce dacă e de siguranță națională nu ar trebui să fie profesionalizată. Expunerea de motive face apel la schimbările climatice: ANM trebuie exceptată din motive de schimbări climatice.
iunie 2017 – Comisiile de Dezvoltare și Industrii de la Senat adaugă noi excepții:
· Regia Autonomă Monitorul Oficial
· Regia Autonomă Administratia Protocolului de Stat
· SC Transporturi Aeriene Romane SA (TAROM)
· companiile de apa
· Societatea IAR SA
· Societatea Romaero SA
· Societatea Avioane Craiova SA
· Societatea IOR SA
· Societatea Uzina Mecanică Orăștie SA
· Societatea Șantierul Naval Mangalia SA
· Compania Națională Romarm SA și filialele sale
· Societatea Mecanica București SA
· Socetatea Automecanica Moreni SA
· Societatea Uzina Mecanică Mija SA
· Societatea Uzina de Produse Speciale Dragomirești SA
· Societatea Electromecanica Ploiești SA
· Societarea Uzina Mecanica Plopeni SA
· Societatea Metrom SA
· Societatea Carfil SA
· Societatea Tohan SA
· Societatea Fabrica de Pulberi Făgăraș
· Societatea Pirochim Victoria SA
· Societatea Uzina Mecanica Sadu SA
· Societatea Uzina Mecanica Cugir SA
· Societatea Fabrica de Arme Cugir SA
· Societatea Arsenal Reșița SA
· instituții de credit
Pare că fiecare parlamentar PSD și ALDE are câte o companie preferată pe care vrea să o excepteze de la profesionalizare.
tot iunie 2017 – Raport suplimentar de la Comisia de Industrii. Se adaugă:
· Societatea Arsenal Reșița SA
· Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN) (senator Marin Gheorghe cu argumentul protejării informațiilor secrete de stat ce țin de cercetările științifice în domeniul tehnologiilor nucleare)
· Daniel Zamfir propune exceptarea instituțiilor de credit, amendamentul pică în comisie
· Iriza Scarlat propune exceptarea Companiei Energetice Oltenia, amendamentul pică în comisie
tot iunie 2017 – legea vine la Cameră. USR depune amendament pentru eliminarea tuturor excepțiilor.
septembrie 2017 – După amânări multiple se discută în comisie. Apar amendamente suplimentare inainte de comisie.
· Ioan Bumb (PNL) adauga Crrpu Min SA Abrud
· Dumitru Chirița (PSD) adaugă Compania Naționala de Transport al Energiei Electrice Transelectrica SA (CNTEE Transelectrica) și filialele acesteia
· Laurențiu Nistor (PSD) adaugă Societatea de Conservare și Închidere a Minelor “Conversim” SA București, Societatea Complexul Energetic Hunedoara- SA, Societatea Cupru Min SA Abrud
· Gheorghe Draghici (PSD) adaugă Compania Națională Imprimeria Națională SA
· Federația pentru Apărarea Pădurilor adaugă Regia Naționala a Pădurilor Romsilva
În mod plăcut auzului rațiunii, Ministerul Finanțelor se opune adăugării excepțiilor (ministerul plânge de ani buni după veniturile lipsă de la companiile de stat). Ca răspuns, Iulian Iancu (PSD), președintele Comisiei de Industrii, adaugă un amendament suplimentar, verbal, în timpul ședinței: excepții suplimentare de la OUG 109 vor fi stabilite prin HG.