Grupaj Foto: Constantin Duma
Inițiativă PSD contra concursului pentru directorii de școli. Președintele Iohannis susține deschis concursul pentru evaluarea competențelor declanșat de ministrul Educației.
Aflat la Timișoara împreună cu ministrul Educației, Mircea Dumitru, președintele Klaus Iohannis a purtat un dialog de peste două ore cu profesorii și studenții celor patru universități timișorene la început de an universitar. Relaxat și bine informat asupra problemelor din sistemul de învățământ românesc, președintele a pus câteva accente necesare într-o perioadă confuză, când tema plagiatului și a calității scăzute a educației se află pe agenda publică.
În aceste zile, PSD a depus în Senat un nou proiect de lege pentru a împiedica desfășurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de directori în școli. Deși recunoaște că proiectul a mai fost discutat în Parlament și respins, senatorul Ovidiu Donțu insistă ca directorii să fie aleși de colectiv prin vot, scrutinul să fie organizat de Inspectoratul școlar, iar mandatele să fie nelimitate. Cu alte cuvinte, inițiativa legislativă a PSD vine să contracareze concursul pentru evaluarea competențelor demarat deja de Ministerul Educației și să marginalizeze criteriile de selecție și competiția.
Iată ce au răspuns ministrul Educației și Președintele României, la întrebările IJC, legate de acest subiect:
Mircea Dumitru, ministrul Educației:
Să vă dau o mică explicație cu caracter istoric: exact unii politicieni care acum propun desemnarea directorului prin votul colectivului sau prin decizia consiliului de administrație sunt aceia care au contribuit la elaborarea actualei metodologii de concurs, fiindcă metodologia nu s-a schimbat. Este cea discutată și aprobată cu mai mult timp în urmă.
Chiar presupunând că acest proiect de lege ar putea fi adoptat, concursul este deja în desfășurare, astăzi s-au încheiat înscrierile și el va merge mai departe potrivit calendarului anunțat, fiindcă legea nu va avea efect asupra concursului de acum, nu există timpul legal pentru ca noua lege să contracareze procesul aflat în curs.
Președintele Klaus Iohannis:
Au fost multe discuții în jurul întrebărilor când și cum să se desfășoare concursurile de ocupare a posturilor de director în învățământul preuniversitar. Ministerul Educației a propus această perioadă pentru concursuri.
Ministrul mi-a spus despre această intenție într-o discuție informală, fiindcă nu e treaba președintelui să fie de acord sau în dezacord cu o procedură adminstrativă a unui ministru, dar, ca persoană care are în continuare o afinitate puternică pentru domeniul sistemului preuniversitar, mi s-a părut o idee foarte bună. Însă ideea de a alege din colectiv un dascăl ca director, nu mi se pare o idee foarte bună.
Dacă mergem puțin mai în profunzime, vedem că aceste chestiuni nu se contrazic, cum pare la prima vedere.
Mai întâi, să vedem când e cel mai bine să se desfășoare concursurile. Eu cred că acum e o perioadă foarte bună. Cei care lucrează în preuniversitar și elevii știu că peste vară nu se poate, fiindcă atunci au loc toate examenele naționale. Este evaluarea de clasa a VIII-a, este bac-ul, sunt titularizările, transferările etc. deci e imposibil să faci în prima parte a verii concursuri, fiindcă directorii sunt toți prinși în comisii, iar în a doua parte se ia totul de la capăt, sesiunea de toamnă a bacalaureatului ș.a.m.d. Mi se pare ciudat că unii, care chiar au avut funcții în domeniu, afirmă că vara e o perioadă bună. O astfel de afirmație poate fi explicată doar printr-un politicianism electoralist.
A doua chestiune, și anume cine ar trebui să fie director: cred că preselecția se face încă din colectivul de dascăli (deci n-ar mai fi necesar un vot). Dacă urmărim cine se prezintă la concursul pentru director, vedem că în majoritatea cazurilor este o singură persoană. Am avut de multe ori ocazia (ca inspector general la Sibiu, n.n.) să pun întrebarea „De ce ați venit la acest concurs?” și răspunsul a fost „Fiindcă m-au rugat colegii”. De aceea, în multe colective există percepția că o anumită persoană ar fi cea mai potrivită, deci acea persoană se prezintă la concurs și, de regulă, devine directorul unității respective. Există și situația, pe care o găsesc de asemeni bună, că din aceeași școală se prezintă doi sau trei candidați, ceea ce permite sistemului să selecteze candidatul cel mai performant, obținându-se un câștig pentru școală.
„Meritocrație”, „predictibilitate”, „corectitudine” au fost câteva dintre cuvintele-cheie ale dialogului, cu o subliniere importantă venită de la ministrul educației: „Onestitatea este o valoare etică, nu politică, iar intelectualii au datoria să spună Puterii adevărul și să își apere autonomia față de puterea politică”.
În privința plagiatului, boală cronică autohtonă în mediul academic și politic, Președintele României a fost foarte categoric:
În chestiunea plagiatului e important să avem un verdict clar care să se găsească în timp util. Nu cred că ajută pe cineva ca analiza unei lucrări să dureze cât elaborarea unei lucrări de doctorat. Este evident că politicienii au găsit că a acuza pe cineva de plagiat e o metodă de a aduce voturi. Este dăunător pentru societatea românească ca astfel de discuții să se prelungească foarte mult, e nevoie de un răspuns clar, cu maximă celeritate…
Dacă un politician e dovedit plagiator, trebuie să dispară din politică, dacă un cadru universitar e dovedit plagiator trebuie să dispară din universitate; iar dacă se dovedește că nu a plagiat, e nevoie ca acest lucru să se constate în timp util. Pentru că bunul renume al unei persoane se construiește ușor, dar de dovedit e greu.
Ca si in varianta cu scoala la domiciliul bogatului, ideal e ca oligopedagogia din postromânism sa se bazeze pe serviciile manageriale prestate de baietii destepti din ong-uri.