Practic, doream să documentez – prin acest caz particular – faptul că directorii impuși politic în școlile din România ignoră legile statului român, iar instituțiile abilitate a-i aduce pe drumul cel bun, refuză să reacționeze.
Ca atare, am cerut – conform Legii 544/2001 – informații de interes public, mai multor instituții, care au refuzat să mi le furnizeze. În consecință, le-am chemat în judecată, pentru nerespectarea legii, însă magistrați ai Tribunalului Gorj și ai CA Craiova mi-au respins cererea, concluzionând că nici măcar achizițiile publice ale unei școli generale nu reprezintă informații de interes public.
Ce-am cerut și căror instituții
Acestea sunt informațiile de interes public, pe care le-am solicitat, prin cererea de chemare în judecată, a opt instituții, care au refuzat să respecte Legea 544/2001:
1. Copii dupa facturile emise de Asociația de părinți constituită la nivelul Școlii ”Alexandru Stefulescu”, din Tg-Jiu, deoarece existau suspiciuni că banii încasați au fost cheltuiți cu nerespectarea normelor legale;
2. Copii dupa contractele de achizitii publice ale Școlii Ștefulescu. Surse de la nivelul școlii mi-au transmis că aceste contracte de achiziții publice sunt ținute, sub cheie, într-un seif al directorului și că nu sunt cunoscute de consiliul profesoral.
N.B. Am precizat, în cererea de chemare în judecată, că aceste informații publice le-am solicitat, atât Școlii Ștefulescu, cât și Inspectoratului Școlar Județean(ISJ) Gorj, ambele instituții refuzând să mi le furnizeze, deși le-am remis și o reclamație administrativă în acest sens.
3. Copii dupa toate înscrisurile generate de un memoriu, formulat de soțul unui cadru didactic de la Ștefulescu, Ion Paraschivoiu și adresat, atât ISJ Gorj, cât și Ministerului Educatiei (MENCS), în anul 2013. În acest memoriu se reclamau abuzuri ale directorului Școlii Alexandru Ștefulescu, din Tg-Jiu, inclusiv suspiciuni de hărțuire sexuală.
Am solicitat aceste înscrisuri, pe care memoriul trebuia să le genereze, la nivelul ISJ Gorj și MENCS, deoarece, în urma unui interviu cu autorul memoriului, acesta a afirmat că cele două instituții nu și-au îndeplinit sarcinile de serviciu și, săvârșind un posibil abuz în serviciu, au mușamalizat acest memoriu.
4. Am solicitat Scolii Gimnaziale Al. Stefulescu, MENCS si ISJ Gorj baza legală ce fundamenteaza obligarea -de către directorul Școlii Stefulescu – a cadrelor didactice din subordinea sa, de a semna – CU DOMNIA SA DIRECT – un ANGAJAMENT DE CONFIDENȚIALITATE (?!?!).
Așa arată angajamentul:
Am cerut ISJ și MENCS, in baza Legii 544/2001, următoarele, fără succes:
5. Am cerut Școlii Ștefulescu, MENCS și ISJ Gorj, copii după toate cataloagele de la clasele 5-8, literele „B” si „C”, din ultimii 5 ani, de la Școala Gimnazială Al. Ștefulescu. Am solicitat acestea, în urma unor suspiciuni justificate de modificare a notelor unor elevi, ca urmare a unor posibile demersuri de trafic de influență sau dare si luare de mită. Corpul de control al MENCS a descins la Tg-Jiu, a constatat numărul impresionant de note și medii modificate, dar a refuzat să-mi furnizeze copii după cataloagele în care s-au operat modificări.
6. Am solicitat Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj furnizarea unor informații de interes public, în legătură cu un dosar penal, pe care nu l-a soluționat de 2 ani (296/P/2014): dosarul penal în care se fac cercetări, sub suspiciunea fraudării unui examen național la nivelul Școlii Ștefulescu. Informația la care refuză să-mi răspundă este dacă s-a ajuns la al patrulea procuror de caz în acest dosar, în condițiile în care aceeași unitate de Parchet mi-a comunicat, în martie 2015, că se ajunsese la al treilea procurer…Logica simplă spune că, dacă în martie 2015 mi-a putut comunica numărul procurorilor care refuză să soluționeze dosarul, atunci, un an mai târziu, aceeași informație poate fi furnizată, fără a se periclita cursul anchetei
Magistrații de la Tribunalul Gorj și de la Curtea de Apel Craiova nu au văzut lucrurile la fel….
Tribunalul Gorj, soluția pe fond:”Informațiile solicitate în cererea de chemare în judecată nu sunt de interes public, cu excepția contractelor de achiziții publice. ISJ Gorj să le furnizeze!”
Recunosc că, deși în general strămut orice procese în afara județului Gorj, în cazul acestui dosar nu am solicitat strămutarea, în mod deliberat.
Modul în care magistrații din Gorj au soluționat acest dosar confirmă ipoteza subsemnatului că sunt, în cel mai optimist scenariu, complet previzibili: au respins aproape toate cele solicitate în cererea de chemare în judecată.
Am analizat mai sus cele solicitate instituțiilor – pârâte.
Aceasta este soluția Tribunalului Gorj, ca instanță de fond:
Am precizat, mai sus, de asemenea, faptul că, în cererea de chemare în judecată, am specificat faptul că am cerut, atât pârâtei Școala Ștefulescu, cât și pârâtei, ISJ Gorj, copii după contractele de achiziții publice și că ambele au refuzat să mi le furnizeze.
Cu toate că Tribunalul Gorj a admis că aceste contracte de achiziții publice sunt informații de interes public și cu toate că eu am acuzat atât ISJ, cât și școala Ștefulescu, că au refuzat să mi le furnizeze, magistrații din Gorj au hotărât că DOAR ISJ GORJ ARE OBLIGAȚIA DE A MI LE FURNIZA.
Curtea de Apel Craiova, hotărâre recurs: ”Tribunalul Gorj a greșit. Cererea de chemare în judecată se respinge!”. Contractele de achiziții publice rămân secrete
Magistrații din Craiova au constatat că Tribunalul Gorj a impus, în mod greșit, ISJ Gorj să furnizeze aceste contracte de achiziții publice, încheiate de Școala Ștefulescu, din Tg-Jiu, motivând că Școala și nu Inspectoratul, ar fi deținătoarea legală a acestor informații.
Ca atare, rejudecând cauza, CA Craiova respinge cererea de chemare în judecată, și secretizează – nu doar toate informațiile de interes public solicitate de subsemnatul, în cererea de chemare în judecată și enumerate mai sus – ci și contractele de achiziții publice
Singura problema este următoarea: subsemnatul, justițiabilul, am solicitat, în cererea de chemare în judecată, copii după contractele de achiziții publice, atât de la pârâta, Școala Ștefulescu, cât și de la pârâta, ISJ Gorj, ambele refuzând.
În ceea ce privește confuzia căreia magistrații pretind a-i fi căzut pradă, aceștia nu au vreo scuză: procedura de a solicita, și Inspectoratului școlar, o informație de interes public, în condițiile în care o unitate școlară (Școala Ștefulescu, în cazul de față) refuză să o furnizeze, e fundamentată de art. 95, alin. 1, c) din Legea Educației 1/2011 – Inspectoratul școlar ”controlează, monitorizează şi evaluează calitatea managementului unităţilor şi instituţiilor de învăţământ”. Practic, am cerut ISJ Gorj să suplinească iresponsabilitatea conducerii școlii Ștefulescu, fără să impun instanței de fond să decidă că doar ISJ poate să-mi furnizeze informațiile de interes public ale școlii din subordine!!
Normal ar fi fost, o dată descoperită o eroare a instanței de fond, să se trimită la rejudecare. În schimb, Curtea de Apel a REJUDECAT și a RESPINS cererea de chemare în judecată.
În concluzie, magistrații de la Tribunalul Gorj și Curtea de Apel Craiova au dat două hotărâri, pe care le consider abuzive, hotărâri care protejează instituții care au încălcat, deliberat, legea 544/2001.