După ce presa locală a dezvăluit cu ani în urmă tertipurile prin care o parte din profesorii Universității Constantin Brâncuși din Târgu Jiu, în special cei cu funcții de conducere, luau bani pentru 27-28 de ore predate într-o zi lucrătoare și nu au mai putut continua practica respectivă, au inventat o altă strategie diabolică prin care își rotunjesc substanțial veniturile, în condițiile în care nu există banii pentru plata salariilor restante, drepturi câștigate în instanță.
Strategie diabolică după modelul Voicu și rromii
Rectorul Luminița Popescu a cercetat într-un an de 84.415 lei, în condițiile în care a mai încasat și un salariu de 88.781 lei/an.
Aceste programe sunt cu cofinanțare. Universitatea, printr-un profesor care a fost coleg cu ministrul secretar de stat a avut acces la aceste programe și au accesat de prin anii 2012- 2013 masiv astfel de programe. Mai exact, în astfel de programe, UCB vine și contribuie cu o anumită sumă de bani, demarează proiectele și după ce lucrează la ele și raportează primele faze, evident că factorii care supraveghează aceste programe dau ok –ul și spun că prima fază e bună și că în continuare vor veni banii pentru celelalte faze de la UE. Asta în situația fericită, însă cum în România se fură pe rupte, evident că UE s-a prins și a tăiat finanțările pentru 2014 si 2015 la o parte din programe, printre care și cele accesate de UCB.
Cei de la UCB ce au zis? Este imposibil ca UE să nu plătească banii pentru aceste programe dacă le–a lansat si au fost accesate . Așa se face că UCB a finanțat în continuare proiectele din bugetul universității, sperând că la final vor raporta cum s-a realizat proiectul, finalitatea lui, impactul în viața economică în domeniul în care în care a fost programul, și vor încasa banii de la UE. În aceste condiții, UCB s-a împrumutat la bugetul universității, și au finanțat programele până la final, însă bugetul universității nu are destinații programe POSDRU.
De regulă , aceste programe se accesează de către un cadru didactic din universitate care devine director de program, iar în momentul în care obține finanțarea își face o echipă cu care lucrează, și nu universitatea, persoană juridică. Așa se face că există suspiciunea că UCB a deturnat 15 miliarde lei vechi din bugetul UCB.
Așa au ajuns un număr de aproximativ 20 de profesori, o clică în frunte cu Luminița Popescu, să fie milionari din cercetare.În topul cercetării se află Rectorul Luminița Popescu, în ale cărei declarații de avere se vede suma de 84.415 lei încasați din cercetare și salariu 88.781 lei, este urmată de Ghimiș Ștefan Sorinel care a câștigat din cercetare 74.225 și din salariu 78.840 lei, Liviu Cârțână care a câștigat din proiecte plus salariu 119.437 lei, Babucea Gabriela 101.165 lei, Popa Roxana 88.601 lei, conform declarațiilor de avere date în prima parte a anului 2015.
Ce fac oamenii?
Au cheltuit banii cu cofinanțările și nu mai au bani să dea salarii, mai mult, există procese câștigate în instanță de către cadrele didactice cu tăierea salariilor de către Guvernul BOC. Aceștia au câștigat în instanță drepturile de a li se restitui banii din perioada când le-au tăiat salariile.
Plata este făcută jumătate de minister și jumătate de universitate, ei bine, UCB nu are bani să-și achite obligațiile financiare integral pentru anul 2015, angajații neprimind aceste restanțe pe 2015 nici până în prezent.
Plata cu ora, un leu
Aproape jumătate din posturile de la universitate sunt libere, dar când se face ștatul de funcții al unei instituții și se semnează și se trimite la minister, posturile sunt finanțate integral.
Ce face UCB? Le dă în plata cu ora, dar tot cadrelor didactice ale UCB pe care le plătește însă, fără nici o jenă, cu un leu sau cu cinci lei.
Suspect este faptul că deși profesorii UCB sunt plătiți cu un leu pe oră, în luna aprilie 2016, UCB a cheltuit la capitolul fond aferent plății cu ora suma de 129.632,00 lei, lucru ce ar însemna că au fost predate în aprilie 2016 nu mai puțin de 129.632 ore, ceea ce ar fi imposibil.
În aceste condiții, Curtea de conturi spune că ei s-au împrumutat trei ani la rând din 2012 și este posibil ca și în 2016 să existe astfel de împrumuturi de la minister.
UCB este în topul celor 4-5 universități alături de Valahia , Târgoviște , Petroșani, Pitești și Reșița care nu au bani să mai plătească salariile.
Studenți din ce în ce mai puțini
Mai frecventează UCB în jur de 2800 studenți din 5500, câți erau în 2007. Începând din 2017 vor fi și mai puțini studenți, pentru că pe locurile cu taxă nu mai preferă nimeni să mai vină la Târgu Jiu, se duc la alte universități care le oferă posibilități într – un centru universitar în partea de vest a țării, unde studentul se poate angaja și part- time, pentru că mediul economic din Târgu Jiu este mort.
Și atunci oamenii au găsit soluția
Patru ani de zile s-au împrumutat 37% din buget de la minister pentru a plăti taxele și salariile cadrelor didactice.
Sunt programe în care grupurile țintă sunt studenții universității, și cel mai simplu sunt scoși de la ore.
Viitorul nu este roz pentru UCB
Ministerul Educației a anunțat că, începând cu anul universitar 2016- 2017, va trece la finanțarea pe student prin granturi și vor avea prioritate universitățile care consorționează. Vor primi vouchere care sunt echivalente cu suma de școlarizare anuală, iar cu acest voucher studentul se duce la orice universitate vrea.
Se vor da astfel de vouchere studenților din universitățile care formează un consorțiu.
Sărăcia cu cheltuieli de lux se întreține
Conform execuției bugetare aferente lunii aprilie 2016, nici n-ai zice că UCB se află în colaps, fiindcă au cheltuit la capitolul telefonie, internet, radio tv, suma de 57.133, 39 lei, la capitolul publicitate pe aceeași lună UCB s-a promovat de 6.449,77 lei. În total UCB a cheltuit în luna aprilie 2016 suma de 5.044.707,95 lei.
Au investit în clădiri zeci de miliarde, iar acum sunt abandonate din lipsă de studenți
În anul 2006, când la Universitatea Constantin Brâncuși era rector Adrian Gorun, s-a cumpărat pe strada Vulcan o casă cu aproximativ 13,5 miliarde lei vechi, inițial cu destinația bibliotecă. Ulterior biblioteca a fost mutată în clădirea vechiului rectorat, iar clădirea achiziționată a devenit sediul unui centru de cercetare unde acum nu se mai întâmplă nimic, în permanțență fiind doar o singură persoană care se ocupă de paza clădirii ca să nu dea impresia că este abandonată.
Spre Drăgoeni, lângă Stațiunea de Cercetare, în clădirea vechiului Tribunal unde s-a făcut Facultatea de Sport, s-au investit 5 milioane de euro în reparații capitale și dotări moderne , după care, de circa un an și jumătate -doi ani clădirea este abandonată.
În schimb, noul sediu al universității din debarcader, care trebuia dat în folosință în 2012, are funcțional doar parterul, unde își desfășoară activitatea Facultatea de Sport și Sala de conferințe a Universității.
La deschiderea anului universitar din 01 octombrie 2015 premierul Ponta, care a participat la deschidere cu tot staful PSD Gorj, a promis fonduri pentru finalizarea clădirii, dar cum Ponta nu mai este premier, și clădirea a rămas nefinalizată, cu toată scena de tandrețe între premier și Gorun, imortalizată de aparatele foto ale reporterilor.
E greu de crezut că un sociolog ca Adrian Gorun, care a făcut multe cercetări sociologice, deși a absolvit dreptul și filosofia, să nu intuiască că trendul ascendent va avea și o pantă descendentă și că spațiile cumpărate pe bani grei vor rămâne goale.
Extras din Raportul Curții de Conturi
După anul 2012, o serie de universităţi mai mici au intrat în dificultăţi financiare, dar nu datorită sistemului de redistribuire a resurselor financiare prin alocarea diferenţiată pe bază de excelenţă, aşa cum se susţine formal adesea. Cauza de fond a constituit-o scăderea numărului de înmatriculări, neurmată de o restructurare a ştatelor de funcţii. În loc să iniţieze analize de fond şi să identifice soluţii reale de redresare, Ministerul se limitează la acordarea repetată de ajutoare financiare. Ponderea acestor ajutoare a fost foarte consistentă în cazul unor universităţi, printre care și Universitatea Constantin Brâncuşi Târgu Jiu: 2012- 27,70% din buget, 2013-26,36%, 2014- 27,09%. Sursa: CNFIS, Raportul public anual – 2014.
Ajutoarele financiare scot din circuitul alocării pe bază de performanţă fonduri destul de importante. Dar declinul înmatriculărilor nu este o situaţie conjuncturală, ci o tendinţă consolidată, ca urmare a acţiunii unor factori obiectivi. Această tendinţă nu poate fi contracarată prin ajutoare financiare, ci numai prin restructurare. Chiar şi pe un plan mai general, supradimensionarea ştatelor de funcţii a devenit o componentă a inadecvării la situaţia prezentă. Mai mult de atât, în ultimii ani s-a observat o deplasare a structurii ştatelor de funcţii spre gradele didactice de profesor şi conferenţiar, ceea ce implică, evident, cheltuieli salariale mai mari.
Această modificare de structură şi creşterile salariale nediferenţiate din ultima vreme vor accentua tensiunile din sistem şi presiunea asupra bugetului. Cu alte cuvinte, se va intra pe o tendinţă de creştere a cheltuielilor, fără ca sistemul să-şi amelioreze performanţa şi să-şi adapteze dimensiunea.
Este ciudat că împotriva tuturor acestor evidențe, a acestei situații, care durează de ani de zile, nimeni nu se sesizează de aceste nereguli care în ultimii trei ani de zile au fost subiectul unor numeroase articole de presă, atât la nivel local cât și național.