Dealtfel, printre cei peste două sute (cu tot cu deportați și revoluționari de la ’89), există câțiva care ”au onorat” regimul comunist pe funcții importante, ca Ioan Anton, membru al Comitetului Central al PCR ales la ultimul congres, sau Ion Marin Almăjan, fost director și implicit cenzor la Editura Facla. Din puținul spirit critic supranumit ”spiritul Timișoarei” rămas pe malurile Begăi, a reacționat numai Societatea Timișoara care consideră nominalizarea activiștilor de partid” o dezonoare a martirilor şi idealurilor Revoluţiei timişorene”. Pe Ioan Anton l-a apărat primarul Robu, din colegialitate, spunând că ”Academicianul Ioan Anton a fost o personalitate a Universităţii Politehnica, a Timişoarei şi chiar a României. Din funcţiile pe care le-a ocupat, eu nu ştiu să fi făcut decât lucruri bune… Aşa au fost vremurile acelea: păcătoase, condamnabile”. Greu digerabilă este mixtura care mărește confuzia morală și valorică în care se scaldă vremurile de azi. Fiindcă foștii lideri comuniști stau alături de nume mari ca Ștefan Hell, laureat al Premiului Nobel pentru chimie, omul politic Corneliu Coposu, disidenta Doina Cornea, poeta Ana Blandiana, Ioan Holender, cel mai longeviv director al Operei din Viena, sculptorul Peter Jecza, atleta Iolanda Balas, profesorul Eugen Todoran, doctorul Pius Brânzeu ș.a.
Dar nu Timișoara este cel mai elocvent exemplu de acordare conjuncturală, fără criterii de valoare și etice clare, a titlurilor. Pe listele abundente a mai multor municipii și comune se găsesc penali, unii aflați în faza de cercetare, alții deja în spatele gratiilor. Târgu-Frumos se laudă cu un frumos șirag de penali ca Relu Fenechiu și Gheorghe Nechita, Târgu Neamț și l-a tras ca onoare pe ”excelența” sa, Mihail Vlasov, acuzat pentru corupție, Caracalul nu s-a lăsat mai prejos așezându-l între onorabili pe Dan Diaconescu-OTV, condamnat la cinci pușcărie pentru șantaj, la Moinești figurează Viorel Hrebenciuc și Sergiu Sechelariu, ambii condamnați, în Mehedinți Elena Udrea și Miron Mitrea fac un duo de succes, iar Ploieștiul și l-a prins în stemă pe Sebastian Ghiță, aflat sub anchetă DNA. Cazul cel mai simpatic este al comunei Racșa din județul Satu-Mare, unde s-au acordat cetățenii de onoare inspirate politic: lui Victor Ponta, Liviu Dragnea, Mircea Dușa, Mircea Pașcu, Mircea Geoană. Evident, cu ceva folos, când era PSD-ul la putere. Cât a fost ministru al dezvoltării, cu buget mare pe mână, împărțit după pofta inimii și foloase necuvenite, Dragnea a fost onorat la Negrești-Oaș, la Tătulești-Olt ș.a.m.d.
Carașul și-a amintit de perioada de glorie a lui Ilie Sârbu, când era directorul Seminarului din Caransebeș (bănuit de mitropolitul Banatului că făcea jocul Securității), deci a binemeritat să fie cetățean de onoare al județului. Într-o lume nesățioasă după titluri academice nemeritate, doctorate plagiate ș.a. n-au fost suficiente titlurile municipale sau comunale, ci a fost inventat și titlul de ”Cetățean de onoare al județului”. Aici figurează înalții prelați ai Bisericii ortodoxe, patriarhi și mitropoliți.