Raportul OLAF este interesant pentru România, întrucât țara noastră este ”campioană” la unele capitole, lucru deloc îmbucurător.
Ce vom vedea la televizor, probabil, curând: mită de 5% din contracte în sănătate
În raportul OLAF se prefigurează și un alt subiect de interes major: despre licitații internaționale trucate în domeniul sănătății. În documentul ce reflectă activitatea pe 2015, se precizează că ”OLAF a primit informații care sugerau că un consultant freelancer solicita mită. Consultantul a fost angajat de o instituție financiară internațională să elaboreze specificații tehnice pentru un proiect mare de sănătate din România, finanțat de mai mulți donatori, inclusiv Banca Europeană de Investiții. Lucrând în strânsă colaborare cu poliția și procurorii din Țările de Jos și Regatul Unit, OLAF a confirmat faptul că acel consultant a identificat companiile care ar putea să depună oferte pentru diferite loturi și a convenit, cu fiecare dintre ei, că el va primi 5% din valoarea oricărui contract atribuit. Consultantul a denaturat atunci procesul de licitație internațională pentru a se asigura că acei clienți favorizați câștigă licitația, iar el își primește cei 5% din valoarea contractului. OLAF a contactat autoritățile române și a expus situația. S-a convenit că OLAF și serviciul național de urmărire penală (Parchetul Genral sau DNA) să investigheze împreună această chestiune în continuare. Abordarea comună a identificat dovezi convingătoare folosind o varietate de tehnici de anchetă administrativă și penală.”
”Păcatele tinereții” ne urmăresc: vin urmările cheltuirii fondurilor SAPARD
Din documentul de aproape 50 de pagini mai reiese că OLAF merge pe firul banilor până la sfârșit. Așa se face că discuțiile despre SAPRD au fost la ordinea zilei, chiar dacă acest program a fost unul derulat înainte de 2007. OLAF a primit, în 2015, 49 de informații despre posibile nereguli în cheltuirea banilor europeni; 11 dintre informări au venit din surse publice, iar 38 au venit din surse private. Anul trecut, OLAF a terminat în România 45 de anchete, iar în 22 de dosare, instituția europeană a transmis recomandări.
Aceste anchete finalizate în 2015 nu sunt, însă, despre proiecte implementate recent. Spre exemplu, după cum se menționează în raport, ”în cazul României, 83% din investigații pe proiecte cu fonduri SAPARD s-au terminat cu recomandări, în timp ce în Bulgaria, procentul a fost de 100%”. În perioada 2008 – 2015, pentru România au fost 65 de recomandări judiciare legate de fonduri SPARD, iar în 20% dintre situații au existat puneri sub acuzare.
Față de cele expuse de Giovanni Kessler, directorul general al OLAF, au avut obiecții membrii Comisiei de Control Bugetar. Aceștia au întrebat de ce se vorbește, după atâta timp, despre fonduri de pre-aderare, de ce doar 54% din anchetele OLAF s-au încheiat cu recomandări și de ce, din reomandările de recuperare a 888 de milione de euro, la niveul întregii Uniuni Europene, s-au recuperate doar 200 de milionae de euro.
Șeful OLAF a explicat că ”o anchetă încununată de succes este aceea în care s-a aflat adevărul, nu aceea în care există o recomandare și că este bine dacă, la finalul investigației se constată că banii europeni au fost folosiți așa cum trebuie”. Giovanni Kessler a explicat și de ce, în 2016, vorbim despre investigații ce țin de fondurile SAPRD, adică de acum nouă – zece ani. Iar această întrebare este de actualitate și în România. ”Pentru că investigațiile durează, iar recuperarea banilor durează ani de zile. Recomandările din 2015 nu au nimic de-a face cu recuperările din 2015, fiindcă aceste recuperări vin care urmare a unor recomdări făcute în anii anteriori. Sunt situații în care OLAF a fost sesizat și a început să investigheze după terminarea programului. Ori, terminarea unui program poate dura și șapte ani.”
Cititi materialul complet pe inroman.ro