Senatorul ieșean Ionel Agrigoroaei, cunoscut ca un campion al traseismului politic, a bifat zilele trecute a zecea schimbare de partid din carieră: a devenit adept al PRU, după ce acuză PSD de discriminare religioasă. Numai în ultimele șapte luni a fost în patru partide poitice.
Ionel Agrigoroae îl acuză de discriminare religioasă pe Mihai Chirica, șeful PSD Iași, pentru că i-a refuzat accesul pe listele parlamentare. Nemulțumit, Agrigoroaei s-a înscris recent în Partidul România Unită, pe listele căruia va candida și fostul primar al Iașului, Gheorghe Nichita. Agrigoroaie spune că se va hotărî până joi dacă va candida pentru un nou mandat la PRU.
Traseistul pleacă la un partid la putere. Nu mă încadrez, a explicat Agrigoroaei, recent, pentru „Ziarul de Iași”, faptul că nu este traseist politic.
Totuși, ca o cale sigură de a prinde un nou mandat de parlamentar, senatorul a intrat în luna iunie 2016 în PSD, negociindu-și prezența pe liste cu membri din conducerea centrală a partidului. Numai că, la Iași, Agrigoroaei a fost lăsat în afara primei variante a listei de parlamentari, Comitetul Executiv refuzându-i dosarul în urmă cu două săptămâni.
Lista în forma ei inițială oricum a suferit modificări majore, după ce au fost excluși parlamentari vechi în PSD din cauza problemelor penale pe care le au – senatorii Sorin Lazăr sau Florin Constantinescu – sau a celor de imagine – Sorin Iacoban). Dar Agrigoroaei are o explicație personală pentru lipsa de pe listă și plecarea din PSD.
Am depus o cerere la PSD Iași încă din vară, dar domnul președinte (n.r. – Mihai Chirica) a avut o ostilitate nejustificată față de mine deoarece fac parte dintr-o minoritate religioasă protestantă. Eu am elemente și dovezi că așa este, dar trebuie să le probez și juridic și nu am timp să mă plimb prin instanță cu primarul Iașului, sper să îi vină mintea la cap și să își dea seama că suntem în mileniul 3. Când unul gândește extremist, nu-ți spune în mod direct asta, pentru că știe și el că este ilegal. Atunci, găsește și alte formule, puteți să îl întrebați pe domnul Chirica din ce motive m-a refuzat. Eu îl cunosc bine și îi știu și alții extremisul, că are probleme cu mai multe minorități, dar nu vreau să vorbesc despre alții, eu spun de cazul meu, a declarat, pentru Inițiativa pentru o Justiție Curată senatorul ieșean Ionel Agrigoroaei.
De partea cealaltă, președintele PSD Iași, Mihai Chirica, spune că senatorul se află într-o gravă eroare, existând două motive pentru care acesta nu se găsește printre candidații la parlamentare.
În primul rând, la momentul conceperii listelor acesta nu mai era membru PSD, și apoi îl dezavantaja foarte tare „degringolada politică” din care a făcut parte.
Îmi pare rău să aud așa ceva, dar nu poate fi vorba despre acest lucru. În primul rând, domnul Agrigoroaei nu s-a găsit pe liste pentru că el nu mai era membru în partid, a lăsat o imagine și un gust foarte amar acolo. Și apoi, dacă nici eu nu țin la minoritățile religioase… să urmăriți la câte evenimente destinate lor am participat și chiar am organizat. Domnul senator este într-o gravă eroare, într-o degringoladă din punct de vedere politic. Pe el nu îl interesează politica, ci funcția. Mi se pare o situație cel puțin hilară, a comentat președintele PSD Iași, Mihai Chirica.
De când a luat contact cu mediul politic, în 2008, Agrigoroaei a schimbat de zece ori partidul, dar în acest an a reușit un nou record, după ce numai în ultimele șapte luni a schimbat patru partide.
Astfel, în 2008, senatorul a ocupat o funcție de consilier local din partea PDL, mandat în care a trecut și pe la PSD.
În 2012, Agrigoroaei a candidat la alegerile parlamentare din partea PPDD și a prins un post de senator la redistribuire.
În numai un mandat, Agrigoroaei a avut un parcurs politic de neegalat: UNPR (decembrie 2013), PPDD (iunie 2014), UNPR (februarie 2015), PMP (martie 2016), PDS (aprilie 2016), PSD (iunie 2016) şi PRU (octombrie 2016).
Până în prezent, Agrigoroaei a semnat 66 de iniţiative legislative, din care 9 au devenit legi, fiind vorba de acte normative sprijinite la nivel grup parlamentar (două fac referire la instituirea Zilei Funcţionarului Public sau declararea zilei de 24 ianuarie ca zi de sărbătoare legală). Celelalte au vizat completarea unor legi, stabilirea unor impozite, regimul juridic al unei suprafeţe de teren publice din Braşov şi drepturile persoanelor cu dizabilităţi.